Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Băjenaru | Constantin | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Nopcea | Cătălin-Mircea | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Papuc | Gheorghe | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Săpăturile arheologice de la Ovidiu au avut ca principal obiectiv în anul 2007 cercetarea în detaliu a unuia dintre edificiile anterioare fortificaţiei de tip quadriburgium. Este vorba de aşa-numitul «edificiu C», situat în sectorul de E (extramuros faţă de fortificaţie), identificat pentru prima dată în campania 1998 (săpături M. Bucovală) şi cercetat parţial în anii următori (1999, 2002, 2003). Pentru a avea... cât mai multe date privitoare la planimetria şi stratigrafia acestui edificiu am eliminat un martor lăsat în anul 2003 între c.K1 şi K1’, am prelungit către N suprafaţa J1-J1’-J1’’ pentru a avea un profil magistral pe direcţia E-V şi am deschis două noi carouri (J1’’ prelungire est şi K1’’ prelungire E) în capătul de E al edificiului, foarte aproape de malul lacului Siutghiol. Cercetarea a fost destul de mult influenţată de infiltrarea permanentă a apei freatice. Datele obţinute în urma cercetării acestui edificiu ne permit să afirmăm că ne aflăm în faţa unei bazilici paleocreştine. Planul acesteia este format dintr-un narthex (sau atrium?), o navă unică cu pilaştri masivi la interior şi o absidă în trei laturi. Dimensiunile exterioare ale edificiului propriu-zis sunt de 17 x 8,50 m, iar dacă se adaugă şi narthexul ajunge la 20,50 x 8,50 m. Zidurile sunt construite pe o fundaţie din piatră legată cu mortar cu o l de 1,10 m şi au o elevaţie în opus mixtum sau chiar integral din cărămidă (l=0,85 m). Absida este construită pe un teren instabil (aflat probabil pe malul golfului antic) şi de aceea are un soclu realizat cu blocuri masive de calcar. Pilaştri adosaţi în colţurile navei sunt în formă de L, iar cei plasaţi pe mijlocul laturilor de N şi de S sunt de formă dreptunghiulară (dimensiuni 2,50 x 1 m), fiind construiţi tot în opus mixtum. Tehnica constructivă denotă două faze de evoluţie, mai ales în ceea ce priveşte narthexul. Într-o primă fază la colţuri sunt plasaţi pilaştri în formă de L (construiţi integral din cărămidă), iar la interior există un pavaj de cărămidă. În faza a doua, laturile de N şi de S (care iniţial trebuie să fi fost din lemn sau alte materiale uşoare) sunt blocate de ziduri din piatră legată cu pământ, fără fundaţie, cu prima asiză aşezată direct pe pavajul de cărămizi. De asemenea, două blocuri gigantice din calcar (1,90 x 0,40 m, sculptate la capete pentru a forma un gen de arhitravă) sunt dispuse de o parte şi de alta a intrării de pe latura de V, nefiind exclus ca în faza iniţială acestea să fi fost plasate deasupra deschiderilor dinspre laturile de N şi de S. În interiorul bazilicii propriu-zise nivelul de călcare este reprezentat de o podea de lut uniformă, pe alocuri fiind resturi de cărămizi de la un posibil pavaj. Nu se ştie deocamdată configuraţia din zona altarului, deoarece aici există o groapă masivă de demantelare care a afectat atât zidul absidei cât şi nivelul de călcare. La exteriorul narthexului a fost surprins un trotuar din dale mari de calcar, cu o l de cca. 1 m, amenajat cel mai probabil încă din faza I. Într-o fază ulterioară de pilastrul din colţul de SV al narthexului se lipeşte un zid din piatră legată cu pământ, cu aceeaşi orientare ca a bazilicii şi tot fără fundaţie propriu-zisă, primele pietre stând chiar pe dalele trotuarului. Acest zid (lat de 0,55 m) apare pe o L de 6,50 m, dar este posibil să se fi prelungit până la aleea dalată cercetată mai demult în acest sector (adică pe o lungime de cca. 10 m). Tot la S de edificiu, în dreptul pilastrului de mijloc al navei (la 2,80 m distanţă) apare un colţ de zidărie cu orientare asemănătoare bazilicii care aparţine probabil de o anexă, incomplet cercetată deocamdată (se cunoaşte doar un pavaj atent amenajat din fragmente de ţigle, care se întinde atât în interior cât şi în exterior, spre V). Stratigrafia în perimetrul bazilicii se poate detalia după cum urmează: - nivel de demantelare a incintei fortificaţiei de tip quadriburgium, probabil în aceeaşi situaţie fiind şi zona narthexului bazilicii (a doua jumătate a sec. VI şi mai ales perioada medievală timpurie). - nivelul de locuire din sec. al VI-lea (contemporan cu fortificaţia) este reprezentat în c.K1-K1’ prin locuire în narthex şi la exterior, până în incintă – vezi blocurile mari aşezate în narthex, apoi nivel de călcare cu fragmente de ţigle (surprins încă din 2003 în K1 la –1,15 m) şi un trotuar improvizat de-a lungul laturii de V a narthexului. La exteriorul bazilicii, spre S, o serie de ziduri paralele cu incinta, un jgheab şi un "pietrar"1 alcătuiesc un complex de locuire al cărui nivel de călcare este reprezentat de nivelarea unei masive dărâmături de ţigle şi olane. Interiorul bazilicii (navei) este abandonat, martor fiind stratul abundent de mortar identificat imediat deasupra podelei de lut (semn al unei demolări sistematice a suprastructurii fiind şi numeroasele amfore de tip Gaza care apar în acest strat). - nivelul de construcţie al fortificaţiei de tip quadriburgium, inclusiv al celei rămase neterminate, este foarte clar ilustrat de un strat fin de mortar care apare direct peste nivelul de călcare reprezentat de nivelarea de ţigle, olane şi cărămizi. Pe acest nivel apar fragmente de amfore LR2 cu striuri drepte subţiri sau uşor ondulate şi o candelă tip cupă cu tortiţe. Aceluiaşi nivel s-ar putea să-i aparţină şi stratul subţire de mortar surprins în 2003 în interiorul narthexului (K1’). Nu se exclude posibilitatea ca exact în acest moment să se fi construit şi zidurile care se lipesc de bazilică şi merg paralel cu incinta (în acest caz s-ar putea ca într-adevăr incinta iniţială să fi fost funcţională!). Datarea acestui moment constructiv poate fi plasată în prima jumătate a sec. VI. - nivelul de locuire din a doua jumătate a sec. V, reprezentat de podeaua de lut din interiorul bazilicii (pe care au apărut exclusiv monede din sec. V), pavajul de cărămizi din narthex, trotuarul de dale de la exterior, pavajul din dreptul anexei de la sud şi nivelul de călcare de la exteriorul bazilicii surprins pe laturile de N şi E (de pe care am recoltat o cantitate apreciabilă de sticlă de geam). Materialul arheologic descoperit constă în ceramică, obiecte din sticlă şi metal, o cruciuliţă din plumb (tipică pentru antichităţile paleocreştine specifice celei de-a doua jumătăţi a sec. V), fragmente de piese arhitectonice din marmură utilizate în bazilică şi 30 de monede de bronz care în majoritate datează din sec. al V-lea. Pentru campaniile viitoare ne propunem dezvelirea integrală a bazilicii şi a anexelor sale, precum şi sondaje pentru verificarea cronologiei acesteia.
The archaeological excavations at Ovidiu had as main objective for 2007 the thorough investigations into one of the buildings earlier than the quadriburgium fortification. The data obtained from investigating this building enable us to say that we deal with paleo-Christian basilica. The archaeological material found includes pottery, objects made of glass and metal, a cross of lead (typical for the paleo-Christian antiques specific of the second half of the 5th century), fragments of marble architectural pieces used in the basilica and 30 bronze coins which mostly date to the 5th century.