Biserica, o construcţie din sec. XIII, a dobândit înfăţişarea actuală în urma unor transformări succesive din sec. XV, XVIII şi XX. Biserica se află în centrul localităţii, la întâlnirea a două dintre „cartiere” numite Felszeg şi Csipkeszeg. A fost construită pe o terasă cu pantă abruptă spre S şi E, fundaţia fiind încastrată într-un sol lutos compact cu pigmenţi calcaroşi. Datorită faptului că terasa este încl...inată dinspre N spre S, fundaţia zidului nordic este mai puţin adâncă faţă de latura opusă (diferenţa este de 0,60 m). În elevaţie biserica prezintă a structură bazilicală compusă din trei nave, un cor principal sprijinit de contraforturi şi două coruri laterale, respectiv un turn masiv pe colţul de SV. Corul lateral nordic este flancat dinspre N de sacristie. Colaterala nordică a fost lărgită înspre N cu o construcţie modernă asemănătoare unei nave transversale. Pe latura de V există o singură intrare în biserică, pe axa navei principale. Pe latura de S atât turnul modern cât şi colaterala sudică au intrări separate, ultima fiind protejată şi de un portic. Pe latura de E sacristia are uşă separată şi din exterior. Pe latura de N „transversala” este prevăzută de asemenea cu o uşă şi portic. În perioada 3-19 mai 2007 în apropierea bisericii s-au desfăşurat cercetări arheologice preventive pentru obţinerea unor informaţii necesare restaurării. Au fost efectuate 8 secţiuni numerotate convenţional cu cifre arabe de la 1 la 8. Cota 0,00 a întregii săpături a fost luată de la lespedea din piatră de la intrarea în biserică de pe latura de S (prin portic). S1 a fost amplasată pe latura de S a bisericii, în dreptul unei crăpături, şi a avut dimensiunile de 1,5 x 3,5 m. După realizarea săpăturii s-a putut constata faptul că fisurile din elevaţia bisericii nu se continuă şi în fundaţia acesteia. În urma adâncirii pe întreaga suprafaţă a secţiunii s-a putut constata că aici au mai existat şi alte vestigii. La distanţa de aprox. 0,80 m de la fundaţia laturii de S a bisericii a apărut un zid sec. Construit din bolovani mari de calcar şi legat cu pământ lutos de culoare maroniu deschis amestecat cu lut galben, zidul se află la adâncimea de aproximativ 1,20 - 1,30 m. Interesant este faptul că talpa fundaţiei acestui zid se află la aprox. aceeaşi adâncime cu cea a bisericii. Lăţimea zidului este de aprox. 1,35 - 1,40 m. Nu ştim nimic despre funcţionalitatea lui, fiind surprins pe un tronson relativ scurt. Poziţia apropriată faţă de biserică exclude ca ele să fi fost contemporane. Zidul sec pare deci să fi aparţinut unei construcţii anterioare bisericii actuale. S2 a fost amplasată la intersecţia dintre corul lateral de S şi corul principal cu scopul de a documenta relaţia dintre cele două corpuri de clădire. Dimensiunile acesteia au fost de 1,5 x 2,5 m. Din păcate scopul a fost compromis din cauza construirii subzidirii cu beton din anul 1946. Datorită acestei intervenţii mai bine de trei sferturi din stratigrafia secţiunii a fost răscolită. S-a putut observa doar o parte din zidul corului lateral de S a cărei cotă de fundare se situează la ad. de -1,59 m. S 3 a fost amplasată pe latura de E a bisericii. Scopul acesteia a fost documentarea joncţiunii dintre corul lateral de N şi sacristie dar şi de a observa stratigrafia zonei. Secţiunea a avut dimensiunile de 1,5 x 4 m şi a fost amplasată perpendicular pe biserică. S-a putut constata că nu există nici o diferenţă între fundaţia corului lateral de N şi cea a sacristiei. S4 a fost amplasată pe latura de S a bisericii, la 1 m vest de S 1 şi a urmărit obţinerea unor informaţii cu privire la relaţia dintre corul lateral sudic şi colaterala de S. Dimensiunile secţiunii au fost de 1,5 x 6 m. Deşi ambele sunt construite din bolovani mari de calcar şi lespezi mari de gresie (mai multe la partea superioară a fundaţiei) cu mortar, cota de fundare a lor este diferită (aprox, 15-16 cm între cele două corpuri de clădire). Fundaţia corului este realizată mai neîngrijit prezentând şi un decroş considerabil, dar cea a navei prezintă un parament regulat, cu un decroş foarte îngust. S5 (1,5 x 2 m) a fost trasată în interiorul bisericii cu scopul de a documenta joncţiunea dintre cor şi colaterala nordică, dar şi pentru a surprinde stratigrafia din interior. Corul prezintă o fundaţie neîngrijit lucrată, decroşată cu aprox. 0,40 m şi având partea inferioară la -1,19 m. S6 a avut dimensiunile de 1,5 x 6,15-6,45 m şi a fost trasată perpendicular pe latura de N a bisericii şi la distanţa de 6 m de aceasta, cu scopul de a documenta fundaţia gardului care înconjoară biserica. Cu ocazia aceasta s-a putut obţine şi o surprindere a stratigrafiei existente pe latura de N a bisericii. S7 fost amplasată perpendicular pe faţada de V a bisericii şi a avut dimensiunile de 1,5 x 2,70 m. Existenţa unor crăpături destul de serioase pe această parte a bisericii a determinat echipa de proiectare să ceară în mod expres cercetarea şi identificarea posibilelor cauze care au stat la baza apariţiei lor. După înlăturarea trotuarului şi a unui strat de umplutură a apărut un zid construit din bolovani de calcar cu mortar tare. El este amplasat perpendicular pe latura de V a bisericii şi este ţesut cu aceasta din urmă. Este foarte posibil ca acest zid să fie de fapt un contrafort mai vechi care susţinea faţada de V a bisericii, demolat la un moment dat. Dimensiunile contrafortului sunt de 1,25 m L şi 1,10 m l iar talpa de fundare a lui se află la cota de 0,43 m. La sudul său se află adosată o fundaţie din beton realizată, foarte probabil, odată cu dărâmarea vechiului turn şi construirea celui actual. Aceasta pare să fie fundaţia unei părţi a laturii de V a bisericii. Talpa fundaţiei din beton se află la cota de 1,45 m. S8 a fost amplasată perpendicular pe latura de V a bisericii, în zona de întâlnire a turnului nou cu cel vechi. Dimensiunile ei au fost de 1,5 x 2,80 m pentru ca mai apoi, din cauze obiective, secţiunea să fie extinsă pe o porţiune de 1,5 m a laturii de S cu încă 0,60 m. Imediat sub stratul vegetal şi a unui strat consistent de piatră sfărâmată amestecată cu mortar fin a fost surprins un zid (al doilea contrafort de pe latura de V a bisericii) construit din bolovani de calcar cu mortar tare. El este perpendicular pe faţada de V a bisericii, iar talpa fundaţiei se află la adâncimea de 1,17 m. Contrafortul este ţesut cu fundaţia bisericii care ajunge la ad. de 1,11 m. Dimensiunile lui sunt de 1,40 m l şi 2,16 m L. Stratigrafic vorbind putem spune că peste tot s-a constatat existenţa aproximativă a aceluiaşi sol viu (8) cu variaţiile sale (8 a, 8 b, 8 c şi 8 d). Stratul 8 se poate caracteriza ca fiind unul de culoare galbenă, cleios cu acumulări rare şi mari de săruri care devine amestecat cu lentile foarte subţiri de culoare gri deschis şi maronii (8a). Acesta este stratul de fundare a bisericii surprins în aproape toate secţiunile amplasate, excepţie făcând S6 care a fost amplasată pe gardul care înconjoară biserica şi S8 unde fundaţia a fost realizată pe stratul de înmormântări. În S4 a apărut pe o porţiune redusă un strat de balast natural (8d). O parte a înmormântărilor sunt realizate până pe acest nivel (cum este cazul celor din S3). Peste acest sol viu se află două straturi de pământ brun (6 şi 7) în care au fost surprinse marea majoritate a mormintelor. Dacă stratul 7 este închis la culoare, stratul 6 este brun deschis. Un alt strat de înmormântare este cel surprins în S5 (stratul 20). El diferă de toate straturile de pământ surprinse în jurul bisericii. Este foarte probabil ca acest pământ să fi fost adus din altă parte aici odată cu efectuarea în mormântărilor. Urmează straturile moderne în care nu mai avem decât foarte puţine morminte. Rărirea acestora are drept cauză mutarea cimitirului la marginea localităţii în sec. XVI. Peste aceste straturi în care au fost surprinse înmormântări mai avem foarte multe intervenţii. Prin săpătură s-a reuşit documentarea destul de bine a cimitirului din jurul bisericii. Din păcate mormintele au fost fără inventar cu o singură excepţie, ceea ce face dificilă delimitarea etapelor de înmormântare. Mormintele timpurii pătrund în general până la solul viu. Cele două straturi deasupra solului viu se remarcă prin mormintele databile pe baza ceramicii din sec. XIV, până spre secolele XVI-XVII. Câteva morminte au fost tăiate de fundaţia bisericii. Este vorba de mormintele M3 din S1, M9, M10 din S3, şi M37 din S8. Colţul de SV al bisericii este şi el aşezat pe un strat de înmormântare. Aceste date demonstrează existenţa unui prim orizont de înmormântări efectuat aici anterior bisericii în forma ei actuală. Restul mormintelor care au fost descoperite pot fi considerate contemporane bisericii actuale. Înmormântări au fost efectuate şi în interiorul bisericii. În S5 au apărut câteva dintre aceste morminte. Este vorba de M19, M20, M21, M23 şi M24 care pot fi încadrate drept contemporane bisericii actuale. Un singur mormânt a avut inventar din toate cele câte au fost descoperite în secţiuni. Acesta este M8 la care au fost identificate două inele de tâmplă. Mormântul poate fi datat probabil în secolul al XIII-lea, după ce a fost deja terminată construcţia bisericii.