Steierdorf | Comuna: Anina | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Peştera Hoţu (La Hoţu), Peştera cu Abri | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
3983
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 50905.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Anina
Localitate:
Steierdorf
Punct:
Peștera Hoțu (La Hoțu), Peștera Cu Abri
Localizare:
| 50905.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bobic | Dan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Cincă | Adela | participant | Instiuție Nedefinită |
| Constantin | Silviu | participant | Instiuție Nedefinită |
| Gherase | Mircea | participant | Instiuție Nedefinită |
| Moldovan | Oana | participant | Instiuție Nedefinită |
| Pendea | Florin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Soameş | Dănilă | participant | Instiuție Nedefinită |
| Zilhão | João | participant | Instiuție Nedefinită |
| Petrescu | Sorin Marius | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Băltean | Ion Cornel | participant | Roşia Montană Gold Corporation SA |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa |
| Pollard | Joshua | participant | University of Bristol, UK |
Raport:
Obiectivul principal al acestei campanii a fost continuare cercetarea multidisciplinare a depozitului de peşteră pluristratificat identificat în Peştera La Hoţu (2004-2007), depozit considerat a fi deosebit de important pentru înţelegerea schimbărilor paleoclimatice şi a prezenţelor antropice în sistemul carstic al văii Minişului, sector Plopa-Ponor. Totodată continuarea cercetărilor arheologice se impune şi pentru fixarea cronologică, paleoclimatică şi culturală, în detaliu a secvenţelor stratigrafice eşalonate din Paleoliticul superior până în epoca modernă. Aşadar, cercetările efectuate în cursul acestei campanii au avut două componente majore:
- continuarea cercetărilor din Peştera La Hoţu, conservate din campania anului anterior;
- efectuarea unui sondaj test pentru punerea în evidenţă a secvenţei stratigrafice din abri-ul situat lângă peştera cunoscută sub numele de Peştera cu Abri.
Peştera Hoţu (La Hoţu)
Astfel, pentru continuarea decapajului în peştera Hoţu s-a impus lărgirea suprafeţei conservate în cursul campaniei 2006, pe de o parte din raţiuni ştiinţifice (cercetarea planimetrică a nivelurilor arheologice existente, înregistrarea datelor de dispersie spaţială şi gestiune a spaţiului în diversele etape de locuire preistorice) iar pe de alta, din motive de securitate (adâncimea mare atinsă în campania 2006 şi blocurile de calcar, de dimensiuni mari ce exercitau presiune asupra profilelor măreau riscul prăbuşirii acestora). Practic, au fost deschise următoarele careuri, în conformitate cu sistemul de caroiaj realizat în 2004:
- c.2A - 3A / 2C - 3C - 4C
- c.6A - C / 7A - C
Cele două direcţii de extindere au avut în vedere două etape majore de locuire, în speţă orizonturi postpaleolitice şi realităţi culturale ale Pleistocenului superior, puse în evidenţă în campania 2006 prin nivelurile: 5.1-5.2, 6.1 – 6.3, 7.1 – 7.3. Practic în campania 2006 a fost depăşită limita Pleistocen - Holocen, marcată de un strat gros alcătuit din material clastic şi blocuri de calcar de mari dimensiuni (Level 6.1 – 6.2) situaţie ce ne-a permis cercetarea nivelurilor inferioare, fără însă a atinge patul peşterii.
Sintetic, până în prezent am putut pune în evidenţă o coloană stratigrafică ce numără 17 niveluri, fără ca aceasta sa fie finală, putem face următoarele precizări:
- nivel modern (niv. 1.1) (sediment negru);
- nivel medieval (niv. 1.2) (sediment negru-maroniu);
- nivel roman (niv. 2) (sediment brun cu multe pietre);
- nivel Coţofeni (niv. 3.1 – 3.5) (sediment cenuşiu);
- nivel neolitic (niv. 4.1);
- nivel Starčevo-Criş (niv. 4.2) (sediment gălbui-maroniu);
- nivel mezolitic (niv. 5.1) (argilă roşiatică);
- nivel mezolitic (niv. 5.2) (argilă galben-roşiatică);
- nivel steril arheologic (niv. 6.1) (argilă galbenă-roşiatică cu material clastic);
- nivel steril arheologic (niv. 6.2) (matrice galbenă-roşiatică cu material clastic grosier);
- sediment fin, cenuşiu cu material clastic (niv. 7.1);
- sediment cenuşiu-gălbui cu claste de dimensiuni medii, cărbune şi material osteologic calcinat (niv. 7.2);
- sediment alb-gălbui, foarte fin, cu cărbune diseminat şi material osteologic rulat (niv. 7.3).
Având în vedere evoluţia pe viitor a cercetărilor din această peşteră, am decis, din raţiuni profesionale ca în acest an să ne rezumăm la decaparea părţii superioare a secvenţei stratigrafice (niv. 1.1 - 3.5), conservând săpătura pe întreaga suprafaţă la nivelul 4.1, corespunzător unei faze târzii a complexului cultural specific neoliticului timpuriu, Starčevo - Criş. Decaparea secvenţei stratigrafice, corespunzătoare acestei etape ocupaţionale, se va face în campania anului următor, în baza protocolului de colaborare, de către o echipă interdisciplinară coordonată de Dr. Joshua Pollard (University of Bristol).
Niveluri ocupaţionale şi complexe arheologice:
Nivelul 1.1 a fost pus în evidenţă de existenţa a numeroase structuri de combustie, materiale metalice şi din sticlă. Aceste complexe, nu au perturbat nivelurile antropice anterioare, cel puţin în zona cercetată de noi.
Nivelul 1.2 caracteristic perioadei medievale târzii, a fost pus în evidenţă printr-o clară demarcare stratigrafică şi prin prezenţa unui material ceramic caracteristic, fără perturbaţii stratigrafice.
Nivelul corespunzător perioadei romane (niv. 2) a furnizat materiale ceramice, de bună factură, similare celor descoperite în zonele apropiate în anii anteriori.
Nivelul 3. O situaţie interesantă privitoare la acest nivel arheologic (niv. 3.1 – 3.5) ne-a fost furnizată de linia careurilor 2A – 3A / 2C – 3C – 4C, unde am surprins, la orizontul nivelului 3.3, un complex de habitat de formă ovală, cu orientare NE-SV ce avea pe latura S-SV 3 gropi de pari, orientaţi oblic, sprijiniţi şi legaţi pe un stâlp central, a cărui amprentă am identificat-o la limita dintre careurile 2B-C. Distribuţia în plan a amprentelor acestora, precum şi orientarea lor, ne permite să afirmăm că ne aflăm în faţa unei structuri „de tip paravan” menită să protejeze împotriva curenţilor de aer ce se formează în acel sector al peşterii. Sedimentarea multistratificată a complexului ne-a permis verificarea şi confirmarea suitei stratigrafice a secvenţei Coţofeni, fiind vorba de diferite niveluri ocupaţionale şi nu de niveluri artificiale de cercetare.
Practic, această structură de habitat a fost construită în prima etapă de locuire Coţofeni, prin amenajarea specială a nivelului de călcare, suferind apoi 3 etape distincte de umplere. Această primă etapă este contemporană cu structura de combustie identificată în careul 6B ce suprapune direct nivelul 4.1. Privind din prisma dispersiei spaţiale a complexelor arheologice dar şi a gestionării spaţiului, menţionăm că prima structură de combustie a acestui complex pare a fi cea din careul 6B, însă în etapele ulterioare se pare că a funcţionat structura descoperită şi cercetată în 2004-2005 în careurile 5B - 4B, flancând practic intrarea în complexul de locuire până la nivelul ocupaţional 3.3.
În ceea ce priveşte abandonul acestui complex suntem de părere că aceasta s-a produs prin părăsirea lui în condiţii de acalmie, situaţie ce a generat şi o recuperare a materialului de uz casnic folosit în activităţile curente. Exceptând materialul ceramic fragmentar, recuperat în exteriorul vetrei de foc, tot acestei structuri îi aparţine şi o râşniţă abandonată în exteriorul ei la o distanţă de cca. 1,5 m.
Aşa cum am menţionat, la niv. 4.1 am conservat săpătura pentru campania 2008 ce se va desfăşura în colaborare cu University of Bristol (coord. dr. Joshua Pollard).
Peştera cu Abri
Cu riscul de a deveni repetitivi, reamintim faptul că dat fiind gradul accentuat de fragmentare al acestui sistem carstic, susţinut prin existenţa numeroaselor doline de prăbuşire, de mari dimensiuni, suntem de părere că înţelegerea prezenţelor antropice în acest sistem carstic în Pleistocenul superior şi Holocen nu poate fi realizată fără o analiză pe două direcţii, una verticală (subteran – Peştera cu Oase şi suprafaţă – doline de prăbuşire, etaje fosile, galerii parţial prăbuşite) şi una orizontală prin intercorelarea secvenţelor stratigrafice neremaniate ale unor galerii-peşteri cu acces natural – Peştera cu Abri (cvasi-colmatată), Peştera din Dolină (3 galerii cu faună pleistocenă), Peştera La Hoţu (secvenţă stratigrafică pluristratificată Pleistocen – Holocen).
După realizarea planului de detaliu al acestui abri (scara 1:20) a fost stabilit punctul „0” pe peretele de NE, median, la cca. 0,40 m deasupra actualului nivel de călcare.
În acest sistem de caroiaj (litere E-V, cifre N-S, ordine crescătoare) am efectuat un mic sondaj test pentru a pune în evidenţă succesiunea stratigrafică caracteristică acestui adăpost natural pe linia careurilor 15A-C şi pentru a putea dezvolta pe viitor strategia de cercetare.
Astfel, până în acest moment a fost pusă în evidenţă o coloană stratigrafică ce cuprinde 6 niveluri ocupaţionale antropice, marcate de prezenţa a numeroase structuri de combustie asociate cu materiale ceramice, litice şi osteologice caracteristice perioadei moderne, medievale sau preistorice (epoca bronzului, Coţofeni sau neolitice). Trebuie reţinută existenţa unui complex arheologic puternic afectat de foc, la nivelul stratigrafic notat preliminar niv. 3 dar şi altele subiacente, niv. 4.1 – 4.2, 6.1 – 6.2.
Sintetic, în acest moment secvenţa stratigrafică relevată în decapajul de pe linia careurilor 15A-C poate fi prezentată cu titlu de ipoteză de lucru astfel:
- niv. 1.1 - perioada modernă,
- niv.1.2 - perioada medievală,
- niv. 2 - perioadă medievală,
- niv. 3 - epoca bronzului (?),
- niv. 4.1 - cultura Coţofeni (?),
- niv. 4.2 - cultura Coţofeni (?),
- niv. 5 - perioada neolitică,
- niv. 6.1 - complexul cultural Starčevo-Criş,
- niv. 6.2 - complexul cultural Starčevo-Criş.
Secvenţa stratigrafică relevată până acum atât în Peştera La Hoţu cât şi în Peştera cu Abri coroborată cu informaţiile paleoclimatice şi antropologice furnizate de Peştera cu Oase întregeşte imaginea asupra prezenţelor antropice preistorice, antice şi medievale în sistemul carstic al văii Minişului.
Practic, continuarea cercetărilor arheologice în acest sector se impune ca o necesitatea pentru înţelegerea contextuală şi de detaliu a locuirii umane din acest areal, a evoluţiei paleoclimatice, environmentale şi geomorfologice a sectorului carstic Plopa - Ponor.
În încheiere, dar nu în ultimul rând, mulţumim DCCPCN a jud. Caraş-Severin precum şi MBM Reşiţa pentru sprijinul necondiţionat oferit în timpul acestor campanii de cercetări.
Rezumat:
Obiectivul principal al acestei campanii a fost continuare cercetarea multidisciplinare a depozitului de peşteră pluristratificat identificat în Peştera La Hoţu (2004-2007), depozit considerat a fi deosebit de important pentru înţelegerea schimbărilor paleoclimatice şi a prezenţelor antropice în sistemul carstic al văii Minişului, sector Plopa-Ponor. Cercetările au avut două component majore: continuarea cercetărilor din Peştera La Hoţu, conservate din campania anului anterior şi efectuarea unui sondaj test pentru punerea în evidenţă a secvenţei stratigrafice din abri-ul situat lângă peştera cunoscută sub numele de Peştera cu Abri.