Tauţ | Judeţ: Arad | Punct: Cetate | Anul: 2007


Descriere:

Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală; Cetate; Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 12466.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Tauţ
Localitate:
Tauţ
Punct:
Cetate
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Mărginean Florin participant Complexul Muzeal Arad
Pascu Hurezan George participant Complexul Muzeal Arad
Sava Victor participant Complexul Muzeal Arad
Stoenescu Adelina participant Complexul Muzeal Arad
Rusu Adrian Andrei participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Raport:
Obiectivele cercetării: cercetarea laturii sudice a locuinţei descoperite în campania 2003 la E de incinta bisericii, investigarea spaţiului de la S de corul gotic şi a colţului de NE al sacristiei mărite. Situl se află pe o terminaţie de deal, o terasă domoală care coboară spre E, situată la cca. 0,2 km V de pârâul Cigher, la limita de SV a comunei Tauţ. Au fost trasate trei secţiuni, una la E de incinta bisericii, una la S de corul bisericii gotice şi una în colţul de NE al sacristei mărite, în suprafaţă de 60,5 m2. Zidul de incintă A fost surprins în extremitatea vestică a secţiunii S28 (10 × 3,5 m).Zidul de incintă, ridicat probabil în perioada bisericii gotice, a fost făcut din piatră ordinară legată cu mortar. Acesta are o l de 0,70 m, nivelul de fundare fiind la cca. -1 m faţă de nivelul de călcare actual. Spre colţul de SV al secţiunii zidul a fost scos. La 1,20 m faţă de profilul nordic al secţiunii zidul de incintă suprapune de la bazin în jos un mormânt de adult, distrus parţial, în zona falangelor de una din gropile menajere. Nu s-au descoperit piese de inventar sau de sicriu, doar câteva fragmente şi pigmenţi de cărămidă în pământul de umplere, ceea ce ar putea să indice apartenenţa mormântului la cimitirul din faza bisericii romanice. Latura sudică a locuinţei din sec. XVI-XVII A fost cercetată în cadrul secţiunii S28. Sub nivelul actual de călcare (cca. 0,20 m) s-a ajuns în nivelul de cultură corespunzător aşezării târzii databile în sec. XVI-XVII. Pornind din colţul de NE al secţiunii în diagonală spre colţul opus un şir de bolovani, probabil din fundaţia locuinţei, delimitează latura sudică a locuinţei. Distrugerea prin incendiere este sugerată de cantitatea mare de chirpic păstrată, mai ales în capătul nord-vestic al secţiunii. În apropierea zidului de incită au fost descoperite două gropi menajere. Lângă profilul sudic în dreptul m. 5 s-a descoperit partea superioară a unei râşniţe. Stratigrafic şi în teren s-a putut observa că, anterior construirii locuinţelor s-a făcut o terasare a spaţiului de la E şi respectiv S de incintă, prin umplerea şi tasarea şanţurilor fortificaţiei de pământ anterioare bisericilor şi aşezării. Latura sudică a corului bisericii gotice A fost determinată prin trasarea secţiunii S29 (6 x 2 m). Imediat sub nivelul de călcare actual s-a putut delimita zidul sudic al corului bisericii gotice, suprapus de piatră şi mortar rezultat în urma scoaterii şi refolosirii pietrei în epoca modernă ca material de construcţie. A fost suprins de asemenea soclul corului făcut dintr-o gresie foarte friabilă. Astfel s-a putut vedea că, pe latura sudică corul bisericii gotice avea un contrafort median situat la 3,20 m faţă de contraforţii dinspre absidă şi navă. Lăţimea contrafortului era de 1,10 m, pe care s-a păstrat doar amprenta soclului scos. Nivelul de fundare a fost suprins la -3,20 m faţă de nivelul de călcare actual, fundaţia fiind făcută din bolovani înecaţi în mortar. Contrafortul are un umăr de fundare surprins la -1,85 m şi are o l de 0,30 m. Stratigrafia a fost deranjată de nivelul corespunzător aşezării din sec. XVI-XVII, în spaţiul dintre cei doi contraforţi a fost probabil amenajată o altă locuinţă. Acest fapt este trădat de cantitatea mare de chirpic şi de cultură materială păstrat din locuinţă. Sub acest nivel, care ajunge până la -2,80 m s-au descoperit şapte morminte, majoritatea corespunzătoare cronologic bisericii romanice. Colţul de NE al sacristiei mărite A fost cercetat prin trasarea secţiunii S 30 (3 x 2,5 m). Prin această secţinune s-a putut delimita exact spaţiul sacristiei mărite. Pe latura estică a sacristiei soclul a fost scos, acesta păstrându-se doar pe latura nordică. Sub nivelul soclului, colţul de NE al sacristiei a fost realizat din blocuri de piatră fasonate. În spaţiul cercetat dintre zidul sacristiei şi profilul nordic al secţiunii s-a descoperit o amnajare din cărămizi, cenuşă şi fragmente de chirpic asociat cu o bogată cultură materială, care provin cu siguranţă dintr-o locuinţă. Cimitirul Au fost cercetate încă opt morminte, unul sub zidul de incintă în S28, iar restul în spaţiul dintre cei doi contraforţi din S29, numărul total al acestora ajungând la 70. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând cultură materială corespunzătoare nivelului de locuire din sec. XVI-XVII. Acesta constă din ceramică (veselă, cahle), piese de fier, bronz, sticlă, monete, arme etc. Singurele fragmente arhitectonice, un fragment de ogivă şi o parte dintr-un ancadrament, au fost descoperite în S29. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Rezumat:

Obiectivele cercetării au fost: cercetarea laturii sudice a locuinţei descoperite în campania 2003 la E de incinta bisericii, investigarea spaţiului de la S de corul gotic şi a colţului de NE al sacristiei mărite. Au fost trasate trei secţiuni, una la E de incinta bisericii, una la S de corul bisericii gotice şi una în colţul de NE al sacristei mărite, în suprafaţă de 60,5 m2. Au fost cercetate încă opt morminte, unul sub zidul de incintă în S28, iar restul în spaţiul dintre cei doi contraforţi din S29, numărul total al acestora ajungând la 70. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând cultură materială corespunzătoare nivelului de locuire din sec. XVI-XVII.