Fondurile insuficiente şi lipsa forţei de muncă au impus reconsiderarea obiectivelor pentru campania din acest an. Astfel, principalele activităţi ale colectivului de cercetare au făcut posibile doar finalizarea documentării arheologice în suprafaţa S33, începută anul trecut în sectorul necropolei, şi continuarea procesului de înregistrare topografică a peisajului arheologic din cadrul sitului. C2 M1 În secţi...unea S33 a fost finalizată săpătura în c.C şi în caseta ce se extinde către N, pe o L de 1,30 m şi o l de 2 m, documentându-se mormântul de inhumaţie C2M1. Defunctul a fost aşezat în decubitus, întins, orientat S-N, cu braţele îndoite din cot, palmele aduse către bazin şi craniul culcat pe stânga; scheletul s-a păstrat pe o lungime de 1,735 m, starea de conservare a oaselor fiind precară. Inventar: Sub palma stângă a individului, paralel cu braţul, a fost identificat un cuţit cu lamă curbă din fier (L cca. 16 cm), la care era vizibilă limba pentru fixarea mânerului; vârful lipseşte. Datorită umezelii, cuţitul era într-o stare extrem de proastă de conservare, practic neputând fi extras întreg, întrucât se exfolia. În zona bazinului, pe partea stângă a scheletului, a fost descoperită o cute fragmentară din piatră şlefuită. Datorită structurii pământului, groapa mormântului nu a fost observată; adâncimile, măsurate de la stratul vegetal actual, au situat osemintele defunctului între 0,57 m (craniul) şi -0,76 m (oasele bazinului). Cuţitul a fost identificat la -0,75 m ad., iar cutea la -0,77 m. În jurul scheletului, la adâncimea de la care încep să apară oasele (între -0,35 m şi -0,60 m), au fost identificate mai multe pietre, măsurând 15-30 cm, care pot fi puse în legătură cu o posibilă amenajare a mormântului. Două pietre, aşezate în unghi, ca o săgeată cu vârful către S, se află situate la 0,65 m S de capul mortului; alte pietre au fost aşezate de jur-împrejurul părţii inferioare a scheletului, la 0,30 m N de picioarele scheletului. Aceste pietre pot fi puse în legătură, ca nivelment, cu prezenţa unui strat cenuşiu, cu textură granulată, dur, cu pigmenţi de cărbune de lemn ars, vizibil în toate profilele secţiunii S33, care se află sub humusul roşcat de pădure şi suprapune sterilul arheologic. Acest strat cuprins, între -0,20 m şi -0,50/-0,60 m, este marcat la limita superioară de aglomerări de pietre. Remarcăm că în dreptul mormântului C2M1 solul este cu 0,60 m mai înălţat decât terenul din jur şi poate să fie legat de prezenţa unui eventual tumul aplatizat.