Situl este amplasat în valea pârâului Grădinile, punctul La Izlaz - Plăviceanca la mai puţin de 15 km V de Olt. Primele cercetări au fost efectuate în anii 1977-1979. Descoperirile arheologice au plasat situl în perioada de început a neoliticului, aspectul cultural Gura Baciului - Cârcea. Descoperirile din situl de la Grădinile, foarte importante pentru înţelegerea procesului de neolitizare a sudului României, ...au fost menţionate relativ puţin în publicaţiile de specialitate.1 Din această cauză s-au reluat cercetările în scopul determinării specificului locuirii aparţinând neoliticului timpuriu la V de Olt în microzona Vlădila-Grădinile. Locaţia în care au fost descoperite vestigiile neoliticului timpuriu se află pe malul pârâului Grădinile, punctual La Izlaz - Plăviceanca, în apropierea staţiei C.F.R Studina, 200 m E şi la 150 m de drumul naţional Caracal-Corabia, pe terenuri proprietate privată dar şi ale comunei Grădinile. În timpul campaniei s-au efectuat mai multe sondaje atât pentru identificarea limitelor sitului cât şi pentru a se încerca o lămurire a stratigrafiei. Cercetarea s-a efectuat prin intermediul secţiunilor de 2 x 1 m, 4 x 2 m dar şi a unei casete de 6 x 6 m. Astfel, s-a trasat un număr de opt secţiuni, toate orientate N-S, paralele cu cercetările întreprinse de Marin Nica şi perpendicular pe pârâul Grădinile. Stratigrafia este relative simplă: stratul vegetal este situat până la aprox. -0,25 m şi este urmat de un nivel subţire aparţinând epocii bronzului şi de un altul aparţinând neoliticului. Aceste două niveluri sunt străpunse în unele secţiuni de un al treilea nivel aparţinând culturii Dridu (sec. X). În ceea ce priveşte complexele de locuire au fost descoperite un număr de şase, patru în S1 şi două în S2. În general aşezarea este deranjată de lucrările agricole. Prima secţiune,S1a fost trasată la aprox. 50 m de cercetările efectuate de Marin Nica, pe direcţia N-S, perpendicular pe pârâu, şi a avut dimensiunile de 4 x 2 m. În această secţiune s-au descoperit fragmente ceramice de culoare roşie, specifice neoliticului timpuriu, la -0,40 m şi o herminetă, păstrată aproape în întregime, la -0,20 m, în stratul vegetal. În această secţiune au fost descoperite patru complexe mici gropi sau alveolări cu puţine fragmente ceramice şi rare bucăţi de chirpici. A doua secţiune S2 a fost trasată la aprox. 15 m de cercetările întreprinse de Marin Nica, orientată N-S, perpendicular pe pârâu, şi a avut dimensiunile de 6 x 6 m. Această secţiune este puternic perturbată de acţiuni antropice contemporane. În stratul vegetal s-au descoperit mai multe fragmente ceramice: neolitice şi Dridu. De asemenea au fost descoperite câteva fragmente de silex. În această secţiune s-au descoperit două complexe de locuire, ambele în partea de V, complexe numite C5 şi C6. Cpl.5 - este o aglomerare de cărămizi de factură romană. Acest complex începe la -0,40 m şi coboară până la -0,90 m. Între cărămizile de factură romană nu s-a descoperit nici un fragment ceramic de factură romană ci doar un singur fragment ceramic aparţinând culturii Dridu. Această aglomerare de cărămizi romane pare a fi fundul unui bordei. Complexul a fost cercetat parţial. Cpl.6 - groapă situată în colţul de SE al secţiunii, a fost cercetată parţial. În acest complex au fost descoperite majoritatea materialelor ceramice scoase la lumină în această campanie. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, unele de culoare roşie, specifice neoliticului timpuriu, altele decorate cu impresiuni. Un singur fragment este pictat cu motive liniare trasate cu culoare neagră pe fond roşu. Alte câteva fragmente par a fi fost pictate cu alb dar din păcate motivele decorative s-au şters. Au mai fost descoperite câteva unelte de silex şi o spatulă fragmentară din os. Deasupra acestui complex au fost găsite câteva resturi ale unui schelet aflat în poziţie chircită, fără inventar, puternic deranjat de lucrările agricole. Din aceste cauze nu se poate face o încadrare culturală clară a acestui schelet. În restul sondajelor materialele arheologice sunt foarte puţine. Cercetările de la Grădinile, punctul La Islaz - Plăviceanca, restrânse ca timp şi finanţare pentru această campanie, au relevat faptul că în valea pârâului Grădinile s-au succedat mai multe locuiri începând cu neoliticul timpuriu. Locuirile par a fi destul de disparate dar intervenţiile contemporane, în special lucrările agricole au dus la perturbaţii majore ale sitului. Cercetările viitoare vor viza zona în care a fost descoperită locuirea din neoliticului timpuriu, în special lărgirea S2 precum şi alte sondaje în scopul determinării limitelor sitului.