Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii [Potaissa] | Anul: 2008


Descriere:

Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 55268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Dealul Cetăţii [Potaissa]
Toponim:
Potaissa
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Bărbulescu Mihai responsabil Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Blaga George-Dragoş participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Dan Matei participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fodorean Florin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Mihăilă Carmen participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Nemeti Sorin participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Onofrei Cosmin Gabriel participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Sălăşan Mihaela participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Huszarik Pavel participant Liceul Nădlac
Cătinaş Ana participant Muzeul de Istorie Turda
Luca Claudia participant Muzeul de Istorie Turda
Pâslaru Mariana participant Muzeul de Istorie Turda
Raport:
Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe baza contractului nr. 58/24.05.2008 încheiat între MCC şi UBB Cluj ca beneficiar. Valoarea contractului: 80.000 lei. Lucrările de cercetare arheologică s-au desfăşurat pe parcursul lunilor iunie – iulie 2008. Cercetările din anul 2008 au constat în completarea cercetărilor din anul precedent prin practicarea unei secţiuni şi a unei casete în zona nordică a termelor şi cercetarea în suprafaţă a curţii edificiului central al castrului, principia. Terme Cercetările din acest an au urmărit precizarea modului în care se închide edificiul din faza I identificat în campania precedentă. La E de intrarea în terme, în apropierea palestrei, au fost practicate o secţiune (S1 terme, 17 x 1 m, orientată V-E) şi o casetă (C1 terme 4,5 x 4,5 m) pentru a completa planul edificiului din faza I dezvelit în cerecetările din anul 2007. Principia - curte Cercetarea în suprafaţă a curţii clădirii comandamentului a început din partea vestică. Au fost practicate 14 suprafeţe (11 orientate N-S şi trei orientate V-E): S1 (19 x 3 m), S2 (19 x 3 m), S3 (19 x 2 m), S4 (19 x 2 m), S5 (19 x 3 m), S6 (19 x 3 m), S7 (19 x 3 m), S8 (10 x 3 m), S9 (19 x 2 m), S10 (15 x 3 m), S11 (19 x 2 m), S12 (15 x 3 m), S13 (19 x 3 m), S14 (11, 5 x 2 m). S-a dezvelit o suprafaţă de 608 m², cu o adâncime medie de cca. 0,80 -1 m. S1/2008 Suprafaţa a fost deschisă în partea vestică a curţii, la 6,10 m E de zidul basilicii şi la 1,90 m N de zidul porticului. Stratigrafie: 1. humus modern (0 / -0,40 m). Stratul de humus este variabil în diferite zone ale curţii datorită depunerilor pământului rezultat în urma cercetărilor arheologice care au dezvelit camerele şi porticele. 2. nivel de dărâmătură (-0,40 / -0,60 m). Grosimea acestui strat este de asemenea variabilă în diferite puncte ale curţii. Nivelul reprezintă depunerea ulterioară epocii romane rezultată din dărâmarea edificiului clădirii comandamentului. De asemenea, se remarcă urme ale activităţii antropice din perioada antică târzie şi medieval-modernă (dezafectarea pavajului din lespezi de calcar al curţii, demolarea bazelor de statui, răvăşiri ale celor care au scos piatră din zidurile basilicii şi porticelor sau ale căutătorilor de comori). 3. nivel de călcare antic/nivelul superior al infrastructurii pavajului (-0,60 / -0,65 m). Pe acest nivel erau aşezate lespezile din calcar ale pavajului curţii, în majoritatea lor scoase în perioada ulterioară epocii romane. Stratul este constituit din pietriş şi calcar de Podeni sfărâmat, cu grosime variabilă pe toată suprafaţa curţii, de la 0,05 la 0,20 m. 4. strat de amenajare – nivelare a curţii (lut tasat de culoare brun - roşcată), -0,65 / -0,80 m. Stratul se întâlneşte pe toată suprafaţa cercetată, cu grosimi variabile; în unele locuri suprapune un pavaj anterior din cărămizi. 5. steril – pământ negru (-0,80 / -0,90 m). S1/2008 În secţiune au fost surprinse o groapă modernă (în c. 1-4) umplută cu blocuri rectangulare, fragmente arhitectonice, pietre de carieră şi cărămizi. Groapa, relativ circulară, are un diametru de cca. 3 m şi se adânceşte până la -1,30 m. Între m. 6,20-9,70, intersectată de profilul estic, apare o bază de mari dimensiuni construită din lespezi de calcar de Podeni. Existau lespezi doar în părţile sudică şi nordică, între ele găsindu-se o umplutură compactă de prundiş, piatră de râu şi fragmente mărunte de calcar de Podeni. Marginea vestică a bazei este marcată de lespezi din calcar aşezate în cant. Jumătatea estică a bazei va fi dezvelită în secţiunea S3/2008. În c. 14-15, în centrul secţiunii a fost descoperită o groapă rotundă cu diametrul de 1 m care se adânceşte până la -1,25 m la nivelul actual de călcare. În umplutură: mortar, piatră, cărămizi. S2/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 3 m şi a fost trasată în continuarea secţiunii S1, spre N. În c. 4-5, la adâncimea -0,50 m a apărut un pavaj din lespezi de calcar neregulate de grosimi diferite (intersectate de profilul vestic între m. 3-4,90). În jumătatea estică a secţiunii pavajul lipseşte şi la adâncimea de -0,70 m au apărut ţigle aşezate direct pe solul steril (cu ştampilele LGVM şi LVM). După scoaterea lespezilor pavajului s-a observat că nivelul de ţiglă nu continua sub pavajul de lespezi. O grupare similară de ţigle aşezate pe solul steril a mai fost descoperită în S4 şi S6. Este posibil ca aceste amenajări cu ţiglă şi cărămidă direct pe solul steril (humus antic) să constituie urmele unui pavaj anterior al curţii, pavaj desfiinţat odată cu construirea noului pavaj din lespezi de calcar. Lespezile din partea vestică căzute spre interior nu acopereau un canal cum s-a crezut iniţial, ci erau prăbuşite într-o groapă. Groapa este intersectată de profilul vestic între m. 3,40-5 şi continuă până la adâncimea de -1,60 m. Pe fundul gropii se aflau pietre de carieră aşezate, iar în interiorul acesteia şi pe margini apar lentile de mortar şi ţiglă romană. În c. 7-11, în jumătatea estică a secţiunii, a fost surprinsă o bază de statuie construită ca şi cea din S1 sau cea din mijlocul curţii din lespezi aşezate paralel între care s-a umplut cu emplecton. În c. 9, în centrul secţiunii, la 1,50 m de profilul estic şi cu centrul la 8,30 m, se află un vas (ulcior) îngropat în pământul steril. Numai partea inferioară a fost surprinsă în steril, partea superioară fiind spartă (fundul vasului coboară până la -1m). În c. 15-17 a fost surprinsă o altă bază de statuie din care se mai păstrează patru blocuri din calcar de Podeni. Şi aici avem conturată o platformă (2,30 x 1,90 m) cu o substrucţie de lutuială şi piatră măruntă. Platforma este intersectată de profilul estic între m. 14,10-16,40 şi continuă spre V până la m. 1,90. Partea superioară a platformei apare la adâncimea de - 0,25 m. În partea sudică, de unde probabil au fost scoase lespezi, se afla sfărâmătură din calcar de Podeni şi fragmente de ţigle. S3/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 2 m si a fost deschisă paralel cu S1. Nivelul de amenajare, -0,60/-0,80 m, este delimitat de o lentilă de sfărâmătură de calcar de Podeni, provenită de la distrugerea bazelor de statui din curte, şi de nivelul de lutuială compactă ce a rezultat din amenajarea curţii in vederea construirii bazelor. Astfel depunerea de cca. 0,20 m echivalează cu nivelul de locuire din curtea clădirii comandamentului. Între m. 6,20 şi 9,70 a fost descoperită o bază de statuie care continuă din S1. Profilul vestic intersectează între m. 6,20-6,95 o lespede de calcar de Podeni, găsită la adâncimea de -0,55 m. Spre E de aceasta mai sunt două lespezi (cu dimensiunile de 0,95 x 0,70 m şi 0,40 x 0,80 m) Tot în S3, între m. 11,80-14,50, apare un nivel de ţiglă la adâncimea de –0,15/-0,20 m. Ţigla este căzută pe nivelul de călcare din curte. S4/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 2 m şi a fost trasată în continuarea secţiunii S3, spre N. În jumătatea estică a secţiunii, intersectată de profilul estic între m. 6,70-7,70, apare o groapă rectangulară cu colţurile rotunjite. Lăţimea gropii este de 1 m, lungimea neputând fi determinată deoarece se observă în secţiune doar cca. 0,50 m. Trebuie menţionat că groapa se conturează sub nivelul de lutuială pe care sunt aşezate lespezile pavajului, la adâncimea de -1 m. S5/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 3 m si a fost trasată paralel cu S3. În partea sudică, între c. 1-3, poate fi observată o groapă modernă, adâncă de -1,80 m. În groapă s-a găsit o cantitate mare de piatră de carieră, scoasă din ziduri, şi ţigle. Între m. 3-4, în apropierea profilului vestic, la răzuire la -1 m se observă fundul altei gropi moderne, cu diametrul de 0,55 m. În centrul secţiunii, între m. 6-13, se observă o a treia groapă modernă unde s-a găsit o mare cantitate de piatră. Mai trebuie menţionat că în jumătatea nordică a secţiunii s-a găsit urma unei vechi secţiuni (din anul 1979). S6/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 3 m şi a fost trasată în continuarea secţiunii S5, spre N. Groapa identificată în S4, tăiată de profilul estic între m. 6,70-7,70 m, se continuă şi în S6. Aici, intersectată de profilul vestic între m. 6, 85-7,85, apare continuarea acestei gropi rectangulare, de asemenea acoperită cu cărămizi. Se observă în secţiune pe o lungime de 0,65 m. Între cele două secţiuni exista un martor de cca. 0,40 m care a fost desfiinţat. După desfiinţarea martorului s-a conturat o platformă de cărămidă şi lut cu dimensiunile de 1,70 x 1 m (în partea mediană spre S amprenta se lăţeşte şi ajunge la 1,30 m). În colţul NE sunt vizibile amprente maronii gălbui care pot să provină de la bârne/scânduri din lemn putrezite (asemenea urme alăturate se văd doar pe o suprafaţă de 0,30 x 0, 10 m). În partea vestică restul este acoperit cu cărămizi fragmentare, iar in partea estică se mai observă două cărămizi cu dimensiunile de 0,40 x 0,25 m. În marginile platformei spre S şi spre E sunt aşezate cărămizi în cant. În S6, deasupra acestei amenajări de cărămizi, în stratul de lut brun – roscat, a fost găsit un denar (Faustina II). După scoaterea cărămizilor s-a conturat o groapă rectangulară cu dimensiunile de 1,75 x 0,80 m, adâncă doar de 0,10-0,15 m. Cărămizile aveau ştampilele LVM şi LGVM. S7/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 3 m şi a fost trasată paralel cu S5. În c. 1-3, la -0,90 m, se află un strat de dărâmătură cu opus signinum care ajunge pe profilul estic până la m. 3,10. În c. 3, în centrul secţiunii, a fost identificată o aglomerare de piatră. În c. 1-4 a mai fost identificată o platformă de piatră de carieră cu opus signinum şi fragmente de calcar de Podeni, intersectată de profilul estic între m. 0-3,10. În jumătatea estică se găseşte o platformă de piatră de carieră cu mortar păstrată pe o înălţime de cca. 0,10-0,15 m, fiind intersectată de profilul estic între m. 8,90 - 12,40. A fost dezvelită în secţiune pe o suprafaţă de 3,50 x 0,90 - 1,20 m. În faţa platformei, la cca. 1,80 m de colţul NV al acesteia, a fost descoperit, în martor, un fragment de fus de coloană cu inscripţie. S8/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 3 m şi a fost trasată în continuarea secţiunii S7, spre N. În c. 6-8, intersectată de profilul V între m. 5,30 - 6,10, apare o groapă rectangulară săpată din nivelul de dărâmătură. Groapa are dimensiunile de 0,75 x 0,35 m. Deasupra gropii la -0,50 m sunt aşezate două plăci din calcar, care o acopereau. La golire groapa se îngustează şi continuă în solul steril până la adâncimea de -1,40 m (de la nivelul actual), iar umplutura sa constă în sfărâmătură de calcar de Podeni şi mortar. În c. 8-14, la adâncimea de -0,50/-0,60 m apar o serie de lespezi de calcar de grosimi variabile. Ele sunt ce a mai rămas din pavajul curţii, restul lespezilor fiind scoase, iar nivelul lor superior corespunde cu nivelul de călcare antic în curte. În c. 15-18 apar două gropi rectangulare. Prima dintre acestea (2,20 x 1,80 m) este săpată în nivelul de dărâmătura, intersectând stratul de calcar şi de lut galben-maroniu (infrastructura pavajului). Umplutura gropii constă în calcar de Podeni sfărâmat, mortar, fragmente de ţigle şi fragmente ceramice. Groapa este acoperită de nivelul de dărâmătură (depunere postromană), iar marginile sale sunt bine evidenţiate de lentile de mortar. Adâncimea sa este de -1,20 m de la nivelul actual. Cea de a doua groapă (0,95 x 0,70 m) este tăiată de profilul vestic şi are o formă uşor rotunjită. Marginea ei estică intersectează groapa menţionată anterior, iar umplutura sa este similară cu a acesteia. S9/2008 Secţiunea are dimensiunile de 19 x 2 m şi a fost trasată paralel cu S7. În capătul sudic al secţiunii, între m. 0-3,10, a apărut platforma de piatră cu opus signinum semnalată şi în S7. Platforma continuă spre E. Tot în această secţiune, în capătul de N, în nivelul de lut a fost descoperită o monedă emisă pentru Crispina (terminus post quem pentru construirea pavajului). S10/2008 Secţiunea are dimensiunile de 15 x 3 m si a fost orientată E-V. În c. 5 în centrul secţiunii s-a găsit o groapă modernă (pe nivelul de la - 0,60 m). Groapa are forma ovală în suprafaţă cu diametrele de 1,30 şi 1 m. Se adânceşte în pământul steril până la -1,30 m (de la nivelul actual de călcare). Forma sa este una conică iar umplutura constă din calcar de Podeni sfărâmat şi ţigle fragmentare). Între m. 8,80-11,20 profilul nordic a intersectat o groapă rectangulară, săpată din nivelul de dărâmătură de deasupra pavajului. Groapa avea dimensiunile de 2,50 x 1, 80 m (se observă în secţiune pe direcţia N-S numai pe o lăţime de 1,80 m. În umplutura acesteia au fost descoperite fragmente de bronz aurit de mici dimensiuni, piatră, ţigle şi sfărâmătură din calcar. În secţiunile S11/2008 (19 x 2 m), S12/2008 (15 x 3 m, orientată E-V), S13/2008 (19 x 3 m, orientată N-S) şi S14/2008 (11,5 x 2 m, orientată E-V) nu au fost găsite lespezi ale pavajului sau gropi antice. Doar în secţiunea S12, în c. 1-2 a fost găsită platforma de piatră şi opus signinum dezvelită deja în c. 1-3 ale secţiunilor S7 şi S9. Secţiunile S12, S10 şi S14 au intersectat secţiuni şi casete din vechile săpături. În cercetările din curtea clădirii comandamentului din anul 2008 au fost descoperite diferite materiale arheologice: numeroase fragmente de bronz provenind de la statuile topite, monede romane şi medievale timpurii, piese de echipament,un signum al unei vexilaţii legionare din bronz, fragmentul de coloană cu inscripţie, material tegular etc. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin