Din punct de vedere geografic, oraşul Zalău este aşezat în depresiunea cu acelaşi nume, la poalele de NV ale Culmii Meseşului. Oraşul este străbătut de râul Valea Zalăului şi pârâul Valea Miţei, pe terasele acestora fiind identificate de-a lungul timpului numeroase urme de locuire. Situl de la Zalău „Şcoala Veche din Valea Miţei” (Valea Miţei - fost cătun, actualmente cartier al municipiului) se află amplasat ...pe terasa stângă a văii Miţei, la intrarea în cartier. În anul 1978, odată cu îndreptarea malurilor pârâului Valea Miţei, Al. V. Matei a recoltat câteva fragmente ceramice dintre care unele prezintă urme de pictură tipică grupului Pişcolt. Fiind o zonă în care nu au avut loc lucrări agricole din perioada anilor 1950, la suprafaţa solului nu au apărut fragmente ceramice. Lucrările de forare pentru o fântână din zonă au dus la identificarea unor materiale ceramice databile în neolitic. Aveam astfel două puncte diferite cu descoperiri aparţinând perioadei neolitice, Şoseaua Ocolitoare având traseul între cele două. Cum materialul arheologic indica o aşezare de tip Pişcolt târziu am fi avut posibilitatea corelării acestei descoperiri cu alte situri mult mai îndepărtate care aparţin acestui grup, aşezări aflate pe valea Barcăului la Zăuan „Dâmbul cimitirului”, Marca „Primăria nouă” sau Porţ „Corău”. În urma cercetărilor a fost ilustrat faptul că aşezarea neolitică nu a fost afectată, fiind în schimb identificată o aşezare de sec. X-XI. Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa care va fi afectată de construirea viitoarei şosele, stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii despre tipul de habitat. Cercetarea a pornit prin trasarea unor magistrale pentru verificarea stratigrafiei. Secţiunile magistrale au avut următoarele dimensiuni: S1/2008 - 44,5 x 1,5 m, S2/2008 - 50 x 0,70 m; S3/2008 - 50 x 0,70 m. S1/2008 a fost excavată manual iar secţiunile S. 2/2008 şi S. 3/2008 au fost excavate mecanic. Pornind din S1/2008 şi S. 2/2008 au deschise suprafeţele S1a/2008, S. 2a/2008 şi S. 2b/2008, pe toată lăţimea şoselei. Nu s-a constatat existenţa unui nivel de cultură, doar în S1, în nivelul arat au apărut sporadic fragmente ceramice. În perimetrul sudic al ariei de cercetare a fost observată o zonă care în vechime era mlăştinoasă fiind astfel improprie habitatului uman. Mai pregnant, în porţiunea nordică a secţiunii S. 2/2008, precum şi în secţiunile S. 3/2008, S. 6/2008 şi S. 7/2008 au fost observate urmele unor puternice alunecări de teren. De altfel, în aceste sectoare nu au fost descoperite materiale arheologice. Având în vedere aceste constatări am deschis suprafeţe de cercetare în zonele care au fost propice locuirii în antichitate şi care nu au fost afectate atât de puternic de alunecări. Suprafaţa S. 1a/2008 de 33 x 10 m (incluzând şi lăţimea secţiunii magistrale S1/2008) a fost deschisă pe latura vestică a şoselei pornind de la axul central. În capătul nordic a suprafeţei S1a/2008 a fost deschisă suprafaţa S. 2a/2008 de 28 x 10 m. Între S1a/2008 şi S. 2a/2008 a fost lăsat un martor de 0, 50 m. Complexele arheologice notate cu C5/2008, C6/2008, C6a/2008 şi C7/2008 sunt gropi de scos lut care marchează de fapt limita nordică a aşezării identificată aici. Având în vedere prezenţa complexelor mai sus citate, precum şi lipsa urmelor de locuire din partea nordică a acestei suprafeţe, pentru a fi siguri că nu mai există vestigii şi în partea superioară a terasei am mai deschis suprafaţa S. 2b/2008 (dimensiuni: 8 x 10 m) la o distanţă de 14 m faţă de capătul nordic al suprafeţei S. 2a/2008. Pe partea estică a axului viitoarei şosele, paralel cu secţiunea S1/2008 a fost deschisă suprafaţa S4/2008 de 28 x 13 m. Pe marginea de E a şoselei a fost deschisă S5/2008 de 43, 60 x 1, 70 m. Perpendicular pe secţiunea magistrală S3/2008 a fost deschisă S6/2008 de 13 x 1, 70 m. În dreptul bornei care marca km. 13+000 al viitoarei şosele, perpendicular pe capătul nordic al secţiunii magistrale S3/2008 a fost deschisă S7/2008 de 20 x 1, 70 m. În S5, S6 şi S7 nu au fost descoperite vestigii arheologice. În total au fost cercetate 9 complexe arheologice dintre care C3, C8 şi C9 – gropi de stâlp care formează un aliniament care sugerează existenţa unui gard care împrejmuia şi totodată delimita aşezarea medievală. Dintre acestea cele mai interesante din punctul de vedere al funcţionalităţii şi materialului recoltat au fost C1 şi C2. C1/2008 - surprins în suprafaţa S1a/2008, la adâncimea de 0,30 m. Acesta s-a conturat sub forma unei pete oval-alungite, de culoare negricioasă. Fundul complexului a fost identificat la adâncimea de 0,60 m. Din complex a fost recoltată o cantitate destul de mare de ceramică, oase de animale, multe fragmente de greutăţi de război de ţesut şi două piese din fier. Pe fundul complexului au fost identificate trei gropi de stâlpi, două fiind plasate în partea nordică iar a treia în partea sudică. Tot pe fundul complexului se mai afla o alveolare de formă alungită a cărei fund se afla la -0,70 m. Inventarul arheologic şi caracteristicile complexului sugerează faptul că aici a funcţionat un război de ţesut. Complexul aparţine perioadei medievale timpurii şi poate fi datat în sec. X-XI. C2/2008 - surprins în suprafaţa S1a/2008, la adâncimea de 0,20/0,30 m. S-a conturat sub forma unei pete de culoare negricioasă, oval-alungită. Fundul complexului era săpat în trepte, adâncimea maximă de săpare aflându-se la 0,50/0,52 m faţă de nivelul actual de călcare. Pe fundul complexului a apărut o lentilă compactă de cărbune, iar în zona centrală s-a conturat o groapă de stâlp. Pe laturile de N şi S au existat două zone cruţate în lut şi a fost observată o posibilă zonă de acces dinspre partea de V. Inventarul arheologic a constat în câteva fragmente ceramice. Caracteristicile complexului sugerează posibilitatea ca acesta să fi funcţionat ca loc de depozitare (asemănător unei pivniţe), protejat cu un acoperiş, fapt susţinut de prezenţa gropii de stâlp. Complexul aparţine secolelor X-XI. Restul complexelor C4, C5, C6, C6a şi C7 au fost gropi menajere sau de scos lut aparţinând secolelor X-XI. Materialul arheologic constă în principal în ceramică. A fost identificată o singură formă ceramică, oala fără toarte lucrată la roata înceată sau rapidă. Ornamentarea ceramicii s-a făcut prin incizare sau presare în pasta moale a vaselor. Decorul realizat prin incizare constă în linii în val simple, linii drepte simple trasate paralel şi orizontal. De asemenea, tot prin incizare au fost realizate mici crestături oblice plasate pe umărul vaselor. Decorul prin presare constă în şiruri orizontale paralele de mici impresiuni realizate cu rotiţa. Alături de ceramică, în unele complexe şi în nivel au fost descoperite câteva piese din fier. Din păcate, acestea nu ajută foarte mult în stabilirea cronologiei vestigiilor. Singura piesă care ar putea oferi elemente de datare mai clare ar putea fi cea descoperită în complexul C.1/2008, piesă care pare să fie spinul rupt al unui pinten. Încadrarea cronologică a vestigiilor descoperite în situl de la Zalău „Valea Miţei – Şcoala Veche” poate fi făcută (în linii mari) pe baza ceramicii care îşi găseşte analogii în siturile databile pe parcursul sec. X-XI, cum sunt cele de la Zalău „Valea Miţei – Baza TCI” şi Şimleu Silvaniei „Str. A. Mureşanu, nr. 11”.