Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4264
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Cetate;
Cod RAN:
| 60892.08 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Adamclisi
Localitate:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector A - la N de Basilica A
Toponim:
Tropaeum Traiani
Localizare:
| 60892.08 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gămureac | Emilian | participant | Ministerul Culturii |
| Barnea | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ionescu | Mihai Severus | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Panaite | Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bogdan Cătăniciu | Ioana | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Alexiu | Alexandru | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Constantin | Robert | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Bodolică | Vitalie | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Bucurei | Adrian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Cerveanu | Ionuţ | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dolea | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Drăghici | Filica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dragostin | Monica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ionescu | Adrian Nicolae | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Muşat | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Pană | Corina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Constantin | Cătălin-Petre | participant | Instiuție Nedefinită |
| Constantin | Monica | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ioane | Dumitru | participant | Instiuție Nedefinită |
| Nicolae | Mirel | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Călin Dan | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Papuc | Gheorghe | participant | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
| Chitea | Florina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Mezincescu | Matei | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Plederer | Răzvan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Scurtu | Florin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
Raport:
Cercetarea arheologică a zonei aflată imediat la N de Basilica A are ca scop identificarea anexelor acesteia dar şi a tramei stradale şi a altor construcţii din această parte a cetăţii. În campania 2009 (iulie-august) au fost trasate nouă secţiuni (SXXV - SXXXII) în zona aflată la N de narthex-ul şi atrium-ul Basilicii A şi parţial în zona unde se află strada cardo (o secţiune care este perpendiculară doar pe o parte din aceasta). Secţiunile au dimensiuni şi orientări diferite, acestea fiind impuse de configuraţia terenului.
Primele secţiuni trasate au fost SXXV, dimensiuni 5 x 3 m şi SXXV P, dimensiuni 3 x 1 m, cu martor de 1 m între ele, ambele orientate N - S. La adâncimea de -0,30 m, lângă zidul Basilicii A, a fost identificat în SXXV P nivelul ultim de călcare din această zonă reprezentat de lut galben cu pietricele mărunte, foarte bine bătătorit. Acelaşi nivel apare şi în SXXV, unde, în plus, avem şi un mic rest de dărâmătură.
Am trasat SXXVI, dimensiuni 2 x 3,70 m (impuse de topografia locului), orientată E - V, perpendiculară pe zidul care pleacă din colţul de NV al Basilicii A şi merge spre N, cunoscut deja din literatura de specialitate. Apoi am trasat SXXVII - paralelă cu SXXVI şi cu aceleaşi dimensiuni, cu martor de 1 m între ele; la adâncimi care variază de la -0,35 m la -0,45 m avem, şi în aceste două secţiuni, acelaşi nivel de călcare amintit mai sus. Ceea ce se remarcă este lipsa construcţiilor în toată această zonă. Următoarea secţiune, SXXVIII este paralelă cu celelalte (SXXVI, XVII), orientată E - V, şi de aceleaşi dimensiuni. Între toate aceste secţiuni, perpendiculare pe zidul ce se îndreaptă spre N, martorii au grosimea de 1 m. În interiorul SXXVIII a fost identificată o linie de zid, mai precis faţa nordică a acestuia, orientată E-V, îngrijit lucrată, cu blocuri de calcar de dimensiuni aproape identice (cca. 0,35-0,45 m). Sub asiza cu blocuri de calcar apare o asiză de regularizare din fragmente de cărămizi sparte. Nu am mers mai în adâncime deoarece şi aici apare acelaşi nivel de călcare, identificat în celelalte secţiuni deja deschise. Din această cauză, zidul a fost dezvelit doar pe înălţimea de 0,35-0,40 m. Ulterior o parte a martorului a fost desfiinţată şi aşa s-a putut observa că zidul acesta are grosimea de 0,60 m şi este lucrat în tehnica parament emplecton, dar folosind ca liant pământul. Altă observaţie făcută aici priveşte zidul care porneşte din colţul de NV al basilicii şi merge spre N: acesta este adosat basilicii, rupe zidul identificat între SXXVII şi SXXVIII şi este vizibil (la suprafaţa solului şi parţial dezvelit) pe o lungime cca. 11 m. Dincolo de acest zid, spre V, am deschis încă o secţiune: SXXXIX; 5 x 2 m, orientată V-E, cu aceeaşi lăţime ca şi SXXVIII.
În SXXXIX a apărut o structură circulară din piatră, peste care vine zidul de N al anexei atrium-ului, deja cunoscută, din literatura de specialitate. Construcţia circulară are ziduri din piatră legate cu pământ, cu o grosime ce variază între 0,40 şi 0,60 m, iar spre V pare că este adosată unui zid din piatră, cu blochete de mai mari dimensiuni. Diametrul interior este de 1,50 m. Astfel de construcţii circulare sunt cunoscute - au mai fost identificate nu numai în cetate ci chiar în acest sector şi este foarte probabil că acestea reprezentau mici depozite pentru cereale.
Lăsând un martor de 1 m, am trasat SXXX spre cardo, 1,50 x 5 m orientată E-V. În colţul de NV al secţiunii a fost identificat colţul unui edificiu lucrat foarte frumos din piatră legată cu pământ, iar pe latura sudică a apărut faţa nordică a zidului anexei atrium-ului. Zidul anexei a fost dezvelit pe o înălţime de 0,80 m fiind vizibile patru asize cu blochete mari. Construcţia din colţul de NV are ziduri masive, colţul este întărit cu pietre mari fasonate, iar restul zidului are asize cu pietre nefasonate şi de mici dimensiuni, înălţimea pe care a fost dezvelit este de 0,70 m. Nivelul pe care ne-am oprit pare a corespunde cu cel ultim de călcare în imediata apropiere a străzii principale cardo.
La V de anexa atrium-lui se afla pământ depus din săpături mai vechi. Acesta a fost mutat manual şi s-a procedat apoi la rectangularizarea săpăturii, suprafaţa astfel obţinută având dimensiunile 4,20 x 8,20 m şi primind denumirea convenţională de SXXXI. Cu această ocazie, s-a putut observa că zidul vestic al anexei nu este continuu, pare mai degrabă un zid despărţitor, nu unul de susţinere, ceea ce nu se ştia până acum.
La N de SXXXI am început SXXXII cu dimensiunile 1,50 x 5 m. Secţiunea este perpendiculară pe „cardo", dar nu acoperă decât o mică parte din lăţimea ei. Cele două monede (de bronz, ilizibile în momentul descoperirii dar bine păstrate) descoperite în această campanie au fost găsite în această secţiune, una în stratul vegetal iar cea de-a doua într-un strat de dărâmătură, la -0,65 m. Cercetarea în această zonă nu este încheiată.
Cu sprijinul unei echipe de studenţi ai Facultăţii de geologie, masteranzi şi doctoranzi ai FIB, coordonată de Dan Ştefan, în zona sectorului A au fost făcute cercetări geo-magnetice care au cuprins zonele aflate în cercetare din Sectorul A al cetăţii, precum şi mare parte din zona cuprinsă între cele două. Mai mult, s-a realizat ridicarea topografică atât a noilor edificii identificate, dar şi a unora mai vechi, pentru a se realiza un plan cât mai amănunţit al zonei aflate în cercetare.
Ceea ce am putut observa în campania de anul acesta (mai clar, şi în continuarea observaţiilor din anul precedent) este că la N de Basilica A, în jumătatea vestică, avem un spaţiu liber de construcţii, poate o curte, un spaţiu de adunare care, foarte probabil, aparţinea basilicii, fiind delimitat cu un zid. Din această curte, se intra într-un culoar de trecere, care nu este blocat de vreo construcţie, şi care asigură libera circulaţie pe lângă edificiul de cult.
Materialul arheologic rezultat în urma cercetării este reprezentat de ceramică, oase de animale, în cantitate mai redusă fragmente de sticlă şi obiecte de metal şi monede. Cu excepţia acestora din urmă, aduse la IAB, tot materialul este depozitat la Muzeul din Adamclisi, unde a început sa fie prelucrat. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin