În campania arheologică din anul 2009 săpăturile la bazilica extra-muros de la poarta de V s-au axat pe rezolvarea căii principale de acces în lăcaşul de cult. Situaţia era îngreunată de operaţiunile de scoatere a pietrei în deceniul al treilea al secolului XX, o dată cu venirea unor colonişti ardeleni în localitatea Adamclisi. Demantelarea a fost posibilă datorită faptului că bazilica de care ne ocupăm era sit...uată la peste 150 m de poarta de V care fusese cercetată la începutul şantierului Cetatea Tropaeum Traiani în anii 1892-1893. Sunt cazuri în care demantelarea a mers către talpa temeliei bazilicii. În urma cercetărilor au fost descoperite mai multe blocuri de talie mare care fuseseră scoase de la locul lor, fasonate pe toate feţele, unele se pare că proveneau de la trepte iar altele au fost folosite ca baze de coloane. Zidul vestic al bazilicii are capetele legate organic de laturile de N şi respectiv de S ale bazilicii - pe porţiuni de cca. 3,70 - 3,80 m. În zona centrală au apărut, în groapa de demantelare urmele a patru fundaţii late de 60 m, cu lungimea variind de la 0,80 m la 1,60 m, realizate din piatră uscată. Avem de-a face cu fundaţii peste care erau aşezate blocuri mai mari, festonate, pe care erau montate coloane, în acest fel se făcea intrarea în pronaosul bazilicii care avea forma unei încăperi dreptunghiulare, cu lăţimea de 3,80 m iar lungimea de 15,50 m. În zona centrală a pronaosului era prevăzută cu cel puţin două rânduri de trepte necesare pentru a se pătrunde în naosul trinavat. În urma sondajelor din anii trecuţi, dar şi a sondajelor executate în anul 2009, putem să punctăm evoluţia în timp a obiectivului de care ne-am ocupat, astfel. Iniţial aici a existat o bazilică cu o singură navă, având zidul estic absidat. Aceasta este faza I-a a bazilicii extra-muros de la poarta de V. Nava bazilicii avea dimensiunile interioare de 14,30 m lungime (V - E) şi 7,50 m lăţime. Spre răsărit, nava se învecina cu altarul delimitat de un zid absidat. Lăţimea altarului era de 5 m (N - S), iar adâncimea era de 4,5 m. În exterior, la data construcţiei, bazilica avea 21 m lungime şi o lăţime de 8,5 m. În faza a II-a bazilica cu o singură navă a fost transformată în bazilică trinavată, având însă pe latura nordică, pe capătul estic al acesteia există o încăpere care comunică cu nava nordică printr-o intrare lată de 1,5 m. Se pare că avem de-a face cu diaconican-ul bazilicii lung de 4,5 m şi lat de 3,10 m. Acest lucru a fost pus în vedere de modul în care se ţes zidurile. Acestei faze îi aparţine şi pronaosul pe care l-am prezentat mai sus. În această fază bazilica are lungimea de 25,5 m iar lăţimea de 17 m, care spre E, prin adăugarea diaconican-ului, se mai lungeşte cu 3,80 m (zidul nordic al acestuia are grosimea de 0,70 m). A II-a fază a bazilicii noastre constă în adăugarea unei încăperi pe latura sudică a acesteia. Zidul estic al încăperii dublează zidul estic al bazilicii pe o lungime de 1,5 m. Încăperea este lungă de la E spre V, de 5,30 m şi lată de 4,60 m, la acesta se mai adaugă grosimea zidului de 0,80 m, fapt ce determină o lăţime a bazilicii pe latura estică de 26,2 m. Încăperea de mai sus are intrarea din afară, pe latura vestică, lângă zidul navei sudice a bazilicii. Se pare că avem de-a face cu un prothesis. Datarea bazilicii pe baza materialelor şi analogiilor este următoarea: - Faza I, sfârşitul secolului al IV-lea, până în al 2-lea deceniu al secolului al V-lea. - Faza II, din al doilea sfert al secolului al V-lea, până la începutul secolului al VI-lea. - Faza III, începutul secolului al VI-lea, până la atacul avaro-slav de la 586-587.