Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4271
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Cetate;
Cod RAN:
| 60892.08 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Adamclisi
Localitate:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Toponim:
Tropaeum Traiani
Localizare:
| 60892.08 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gămureac | Emilian | participant | Ministerul Culturii |
| Ionescu | Mihai Severus | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Panaite | Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bodolică | Vitalie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Bogdan Cătăniciu | Ioana | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Papuc | Gheorghe | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Alexandru | Nicolae | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Alexiu | Alexandru | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Constantin | Robert | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Chitea | Florina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Ioane | Dumitru | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Mezincescu | Matei | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie şi Geologie |
| Barnea | Alexandru | responsabil | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bucurei | Adrian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Cerveanu | Ionuţ | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dolea | Alexandra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Drăghici | Filica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dragostin | Monica | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ionescu | Adrian Nicolae | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Muşat | Alina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Pană | Corina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Constantin | Cătălin-Petre | participant | Instiuție Nedefinită |
| Constantin | Monica | participant | Instiuție Nedefinită |
| Plederer | Răzvan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Nicolae | Mirel | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Călin Dan | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | SC Digital Domain SRL Bucureşti |
| Scurtu | Florin | participant | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Raport:
Verificarea arheologică a unor zone anomale geofizice
Având în vedere că după realizarea secţiunilor de verificare SG4 (în anul 2006) şi SG5 (în anul 2007), orientate N - S, la E de basilica de marmură, într-o zonă anomală cu dimensiunile de cca. 50 m (pe direcţia V - E) pe cca. 15 m (pe direcţia N - S), s-a pus în evidenţă prezenţa unui edificiu de mari dimensiuni, eventual cu caracter oficial, construit din piatră legată cu mortar1, în acest an am realizat încă o secţiune, de mici dimensiuni (12 x 2 m), pe care am numit-o SG7, paralelă cu SG4 şi SG5, situată la 4 m V de SG5. Scopul acestor secţiuni este de a încerca să schiţăm imaginea în plan a acestui edificiu, în vederea stabilirii geometriei şi eventual a funcţiei acestuia în cadrul municipiului Tropaeum Traiani.
Pentru cercetarea arheologică din acest an au fost utilizaţi trei muncitori timp de trei zile (în perioada 9-11 septembrie, cu program de lucru prelungit). Lucrările au fost realizate sub supravegherea de specialitate a d-nei arheolog Ioana Bogdan - Cătăniciu (IAB), care efectua cercetări arheologice în imediata apropiere.
În planşa anexată sunt prezentate grafic rezultatele săpăturii din secţiunea SG7. Limitele de N şi S ale secţiunii sunt notate m.6, respectiv m.18, pentru a putea face o corelaţie imediată cu secţiunile vecine, SG4 şi SG5, care au acelaşi tip de notaţie: punctele notate la fel (să zicem m.10) în diferitele secţiuni se află pe aceeaşi linie V - E.
Adâncimea finală a secţiunii este cuprinsă între h=-0,7 m (în partea nordică a secţiunii) şi h=-0,9 m (în partea sa sudică).
În partea nordică (între m.6 şi m.9) secţiunea nu prezintă aproape nici un reper arheologic, ea evidenţiind doar 3 blocuri de calcar disparate (situate la adâncimea de 0,30 - 0,50 m) şi un capăt timid de zid (la adâncimea de 0,20 m). Conform aşteptărilor noastre bazate pe aspectul imaginilor geofizice ale zonei, zona de arsură puternică întâlnită în SG4 şi SG5 la S de m.9 nu continuă spre V până în dreptul SG7; prezenţa a doar câţiva bulgări de chirpic ars sugerează proximitatea acestei zone.
În continuare spre S, în săpătura din SG7 apare, în zona m.10-m.11, la adâncimea de 0,50 m, un fus de coloană culcat, paralel cu marginile secţiunii. Acesta are o lungime de 1,45 m şi diametrul de 0,30 m şi este aproape orizontal (uşor înclinat spre S, putând eventual indica direcţia de răsturnare dintr-o locaţie aflată imediat la N). Având în vedere faptul că în SG5, în dreptul m.9, apare un fus de coloană în poziţie verticală (prins într-un grup de blocuri de calcar pe care nu le-am deranjat în momentul săpăturii, deci nu ştim dacă ea stă pe propria sa bază sau este sprijinită de blocurile respective), aceste două fusuri de coloană s-ar putea să se afle pe acelaşi aliniament V - E, deci să facă parte dintr-un sistem.
Pe peretele estic al secţiunii, la m.10, la adâncimea de 0,40 m, apare un singur rând de blocuri de calcar care repauzează pe pământ, colinear cu un zid similar, dar mai consistent, care apare în SG5.
În zona m.13, la adâncimea de 0,10 m, a apărut un zid din blocuri de calcar, cu lăţimea de 0,50 m, care traversează întreaga secţiune. El poate reprezenta continuarea spre V a unui zid similar întâlnit în SG5 în zona m.13.
Un zid de importanţă deosebită, orientat N - S, a apărut în SG7 între m.13 şi m.18, la adâncimea de 0,50 m. El are lungimea de 5 m, lăţimea de 0,60 m şi înălţimea vizibilă de peste 0,40 m (în capătul sudic, la adâncimea de 0,90 m a apărut o zonă de lut foarte compactat) şi este constituit din blocuri de calcar fasonate, paralelipipedice, cu dimensiunile de 60 x 30 x 20 cm fiecare, perfect aranjate şi acoperite cu un strat de mortar. Acest fapt arată că zidul aparţine într-adevăr unei construcţii de interes major pentru Tropaeum Traiani, aşa cum ne aşteptăm să fie demonstrat prin cercetările arheologice viitoare din această zonă.
Din punct de vedere al inventarului mobil, în afară de destul de puţine fragmente de ceramică şi de sticlă în raport cu SG5, a apărut la m.14, la adâncimea de 0,50 m, un fragment dintr-un pieptene bilateral pe care s-a păstrat şi un nit. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin