Verificarea arheologică a unor zone anomale geofizice Având în vedere că după realizarea secţiunilor de verificare SG4 (în anul 2006) şi SG5 (în anul 2007), orientate N - S, la E de basilica de marmură, într-o zonă anomală cu dimensiunile de cca. 50 m (pe direcţia V - E) pe cca. 15 m (pe direcţia N - S), s-a pus în evidenţă prezenţa unui edificiu de mari dimensiuni, eventual cu caracter oficial, construit din ...piatră legată cu mortar1, în acest an am realizat încă o secţiune, de mici dimensiuni (12 x 2 m), pe care am numit-o SG7, paralelă cu SG4 şi SG5, situată la 4 m V de SG5. Scopul acestor secţiuni este de a încerca să schiţăm imaginea în plan a acestui edificiu, în vederea stabilirii geometriei şi eventual a funcţiei acestuia în cadrul municipiului Tropaeum Traiani. Pentru cercetarea arheologică din acest an au fost utilizaţi trei muncitori timp de trei zile (în perioada 9-11 septembrie, cu program de lucru prelungit). Lucrările au fost realizate sub supravegherea de specialitate a d-nei arheolog Ioana Bogdan - Cătăniciu (IAB), care efectua cercetări arheologice în imediata apropiere. În planşa anexată sunt prezentate grafic rezultatele săpăturii din secţiunea SG7. Limitele de N şi S ale secţiunii sunt notate m.6, respectiv m.18, pentru a putea face o corelaţie imediată cu secţiunile vecine, SG4 şi SG5, care au acelaşi tip de notaţie: punctele notate la fel (să zicem m.10) în diferitele secţiuni se află pe aceeaşi linie V - E. Adâncimea finală a secţiunii este cuprinsă între h=-0,7 m (în partea nordică a secţiunii) şi h=-0,9 m (în partea sa sudică). În partea nordică (între m.6 şi m.9) secţiunea nu prezintă aproape nici un reper arheologic, ea evidenţiind doar 3 blocuri de calcar disparate (situate la adâncimea de 0,30 - 0,50 m) şi un capăt timid de zid (la adâncimea de 0,20 m). Conform aşteptărilor noastre bazate pe aspectul imaginilor geofizice ale zonei, zona de arsură puternică întâlnită în SG4 şi SG5 la S de m.9 nu continuă spre V până în dreptul SG7; prezenţa a doar câţiva bulgări de chirpic ars sugerează proximitatea acestei zone. În continuare spre S, în săpătura din SG7 apare, în zona m.10-m.11, la adâncimea de 0,50 m, un fus de coloană culcat, paralel cu marginile secţiunii. Acesta are o lungime de 1,45 m şi diametrul de 0,30 m şi este aproape orizontal (uşor înclinat spre S, putând eventual indica direcţia de răsturnare dintr-o locaţie aflată imediat la N). Având în vedere faptul că în SG5, în dreptul m.9, apare un fus de coloană în poziţie verticală (prins într-un grup de blocuri de calcar pe care nu le-am deranjat în momentul săpăturii, deci nu ştim dacă ea stă pe propria sa bază sau este sprijinită de blocurile respective), aceste două fusuri de coloană s-ar putea să se afle pe acelaşi aliniament V - E, deci să facă parte dintr-un sistem. Pe peretele estic al secţiunii, la m.10, la adâncimea de 0,40 m, apare un singur rând de blocuri de calcar care repauzează pe pământ, colinear cu un zid similar, dar mai consistent, care apare în SG5. În zona m.13, la adâncimea de 0,10 m, a apărut un zid din blocuri de calcar, cu lăţimea de 0,50 m, care traversează întreaga secţiune. El poate reprezenta continuarea spre V a unui zid similar întâlnit în SG5 în zona m.13. Un zid de importanţă deosebită, orientat N - S, a apărut în SG7 între m.13 şi m.18, la adâncimea de 0,50 m. El are lungimea de 5 m, lăţimea de 0,60 m şi înălţimea vizibilă de peste 0,40 m (în capătul sudic, la adâncimea de 0,90 m a apărut o zonă de lut foarte compactat) şi este constituit din blocuri de calcar fasonate, paralelipipedice, cu dimensiunile de 60 x 30 x 20 cm fiecare, perfect aranjate şi acoperite cu un strat de mortar. Acest fapt arată că zidul aparţine într-adevăr unei construcţii de interes major pentru Tropaeum Traiani, aşa cum ne aşteptăm să fie demonstrat prin cercetările arheologice viitoare din această zonă. Din punct de vedere al inventarului mobil, în afară de destul de puţine fragmente de ceramică şi de sticlă în raport cu SG5, a apărut la m.14, la adâncimea de 0,50 m, un fragment dintr-un pieptene bilateral pe care s-a păstrat şi un nit.