Documentarea topografică a săpăturilor arheologice, investigaţii geofizice şi studii asupra relaţiei dintre mediul natural şi om în oraşul romano-bizantin Tropaeum Traiani În august 2009, în cetatea romano-bizantină de la Adamclisi, jud. Constanţa, au fost desfăşurate ample activităţi de documentare topografică a săpăturilor arheologice precum şi investigaţii geofizice prin metode magnetice. În teritoriul oraş...ului au fost derulate studii asupra relaţiei dintre mediul natural şi comunităţile umane din preistorie şi antichitate. Prin eforturile din această campanie sunt reluate şi continuate la Tropaeum Traiani cercetările interdisciplinare iniţiate în perioada 2001 - 2004 de către unii membri ai colectivului (Dan Ştefan, Maria-Magdalena Ştefan, Constantin Cătălin). Documentare topografică A fost realizată racordarea reţelei de puncte fixe a sitului arheologic la Sistemul Geodezic Naţional de Referinţă Stereo 1970 (Local S42). Pentru a asigura compatibilitatea cu sistemul geodezic european şi pentru a fi în acord cu noile reglementări legislative (Ordin ANCPI 212/2009) au fost calculate coordonatele şi în sistem ETRS89. Pentru aceasta au fost utilizate receptoare GPS geodezice. Corecţiile necesare asigurării unei precizii centimetrice au fost realizate prin post-procesarea datelor colectate, cu aplicaţii software specializate, utilizând date colectate sincron în puncte de referinţă din Reţeaua Naţională de Staţii GPS Permanente. Transformarea coordonatelor din sistemul geografic de coordonate în cele două sisteme de proiecţie (Stereo 1970 - S42 şi ETRS 1989) au fost realizate prin transcalcul cu aplicaţii software aprobate la nivel naţional. În acest fel, toate măsurătorile desfăşurate în sit au fost integrate pe principii spaţiale într-un sistem unic de coordonate tridimensionale. În al doilea rând au fost realizate măsurători cu ajutorul staţiei totale în următoarele obiective arheologice: sector A - Basilica A, sector A - la N de Basilica A, sector A - străzile ABV IV şi AV 2, sector D - Basilica cu transept, sector B - edificiu situat în apropierea intersecţiei cardo-decumanus, basilica extramuros. În cadrul acestor obiective s-a înregistrat poziţia suprafeţelor cercetate arheologic, traseul zidurilor dezvelite, precum şi a altor elemente arheologice (pavaje, străzi, trotuar, coloane, etc.). Au fost efectuate măsurători de precizie referitoare la stadiului actual de conservare a monumentelor (cu demantelările, alunecările şi distorsionările zidurilor) urmând ca datele înregistrate să fie folosite pentru documentarea arheologică a cercetărilor arheologice şi pentru reconstituirea arhitectonică a edificiilor. Atenţie deosebită a fost acordată înregistrării nivelmentului structurilor documentate în termeni absoluţi şi relativi (relaţia dintre aceste structuri). Studii geofizice În Sectorul A al sitului arheologic a fost investigată geofizic o suprafaţă de 5200 m2, prin măsurarea sistematică a gradientului magnetic vertical. În această suprafaţă s-a dorit o extindere a rezultatelor cercetările arheologice aflate în curs, în zona străzilor ABV IV şi AV 2 (sectoare conduse de către Adriana Panaite şi Severus Ionescu), prin ipoteze interpretative noi asigurate prin mijloace non-invazive, specifice cercetării geofizice. Contrastul magnetic bun dintre zidăria structurilor aflate pe ultimul nivel al sitului şi solul înconjurător, precum şi avantajul istoric ca acest ultim nivel să nu fi fost deranjat ulterior de ale locuiri şi activităţi umane, face ca investigaţiile magnetice să ofere un tablou foarte clar al planului urbanistic din sec. VI al oraşului Tropaeum Traiani, prin evidenţierea reţelei stradale şi amplasamentului clădirilor. Colectarea datelor a fost făcută cu o densitate foarte mare (4 puncte măsurate pe metru pe axa x şi 1, 2 sau 4 puncte pe metru măsurate pe axa y). Echipamentul geofizic folosit a fost Bartington - Grad 601-2. Acesta asigură măsurarea gradientului magnetic vertical cu ajutorul a două unităţi de măsură, fiecare dintre acestea având în configuraţie doi senzori magnetici distanţaţi pe verticală la 1 m. Controlul topografic permanent al analizelor geofizice a permis integrarea rezultatelor studiilor geofizice cu măsurătorile topografice de precizie ale edificiilor şi obiectivelor arheologice. În plus, pe suprafeţele investigate geofizic au fost realizate măsurători de detaliu ale microreliefului sitului cu ajutorul staţiei totale, după un grid cu latura de 50 cm. S-a observat în felul acesta cum edificiile şi străzile evidenţiate în diagrama magnetică urmăresc, în dezvoltarea lor, configuraţia terenului. Studii asupra relaţiei dintre mediul natural şi comunităţile umane din preistorie şi antichitate. Măsurătorile topografice proprii executate în situl arheologic şi în microregiune au fost integrate cu datele cartografice disponibile în planuri şi hărţi la diferite scări, cu date geodezice furnizate prin misiuni spaţiale (SRTM) şi cu imagini aeriene ortorectificate disponibile la ANCPI. A fost posibilă în acest fel construirea unui Sistem Geografic Informaţional (GIS) dedicat sitului arheologic şi teritoriului adiacent. Folosind acest suport digital a fost conceput un prim set de analize spaţiale din sfera arheologiei peisajului (Landscape Archaeology): analize ale pantelor, analize hidrologice şi analize de vizibilitate. Aceste analize indică, între altele, existenţa unui drum de culme aflat la 1 km E de cetate, drum marcat de amplasamentul Monumentului triumfal, de movile funerare cartate pe hărţi militare, altele aplatizate vizibile doar în ortofotoplanuri. Drumul mergea spre N, pe o culme înaltă neîntreruptă spre Aliman-Rasova. Drumul a funcţionat cel puţin în epoca romană timpurie, dar practicarea sa în alte perioade este, de asemenea, foarte probabilă.