Datorită fondurilor modeste, cercetările arheologice desfăşurate în punctele de la Cheia au avut un caracter restrâns, secţiunea SH şi sondajul SI din aşezare, sondajele stratigrafice din interiorul şi exteriorul peşterilor La Izvor, La Baba şi Peştera „X" vizând identificarea zonelor ce vor fi cercetate în suprafaţă, sperăm, în campaniile viitoare. Obiectivele cercetării: - delimitarea marginii de NE a aşeză...rii şi identificarea tipurilor de complexe specifice zonei periferice pentru o mai bună înţelegere a modului de organizare a spaţiului locuit; - sondaje stratigrafice în peşterile „La Baba", „La Izvor" şi Peştera „X" pentru stabilirea secvenţelor de locuire sezonieră; - realizarea unui studiu arheozoologic comparativ între materialul faunistic recoltat din aşezarea Hamangia III permanentă şi cel din secvenţele de locuire sezonieră, contemporană, din peşteri; Pentru delimitarea aşezării în zona de NE am realizat secţiunea SH şi sondajul SI, în spaţiul privat unde am avut acordul proprietarului de teren. Secţiunea SH (3 x 12 m), orientată NE - SV (după limita parcelei private) a fost împărţită în două sectoare de 3 x 6 m, cu martor de 0,30 m între ele. Stratigrafia secţiunii SH este diferită de cea înregistrată în secţiunile anterioare, plasate în zona centrală a aşezării. Astfel, în ultima secţiune au fost surprinse două secvenţe de locuire, ambele reprezentând niveluri de locuire exterioară, situate într-o zonă periferică a aşezării. De aceea, materialul ceramic s-a păstrat într-o stare de conservare bună, spre deosebire de cel provenit din secţiunile anterioare, situate în zona centrală a aşezării, în spaţii de pasaj unde, datorită presiunii repetate, ceramica a fost puternic fragmentată. Ultima secvenţă de locuire (U.S. 3130, st.1; U.S. 3131, st.2), situată la adâncimea -0,30 -0,60 m, conţine o cantitate impresionantă de material osteologic provenind, în special, de la indivizi de talie mare (bovine). Materialul ceramic din acest nivel este caracteristic pentru faza clasică a culturii Hamangia (III), cele mai reprezentative fiind străchinile şi vasele semisferice cu barbotină şi urme de ardere secundară, folosite, probabil, pentru prepararea hranei. Spre deosebire de zonele intens locuite din aşezare, în suprafaţa cercetată, numărul pieselor de silex, piatră, os este modest. De asemenea, figurinele lipsesc. În prima secvenţă de locuire (U.S. 3132, st.1; U.S. 3133, st.2), situată la o adâncime variind între 0,60 - 1,20 m, s-a descoperit o mare cantitate de material ceramic alături de fragmente de figurine, piese de silex - finite, în curs de prelucrare, aşchii şi nuclee - toporaşe şi dăltiţe de piatră, împungătoare de os. În acest moment de locuire s-au săpat trei gropi de extracţie a lutului - C.33 (U.S. - 3137, st.2), C.34 (U.S. - 3138, st.1), C.35 (U.S. - 3139, st. 1) - cu un contur neregulat. Spre deosebire de gropile de extracţie din interiorul aşezării, situate în apropierea locuinţelor, umplute cu resturi menajere în mai multe etape (groapa C8), acestea au o umplutură relativ omogenă, fapt ce sugerează acoperirea lor rapidă, fiind folosite, probabil, de mai multe gospodării. Sondajul SI (1 x 5 m), realizat la 5 m E de secţiunea SH, orientat perpendicular, pe direcţia NV - SE, ne-a permis identificarea unui complex de mari dimensiuni cu o lungime de aproximativ 2 m şi o depunere stratigrafică de 2,10 m, asemenea unei umpluturi (material arheologic bogat, cenuşă, cărbune), suprafaţa investigată restrânsă făcând, pentru moment, imposibilă determinarea funcţionalităţii lui (groapă/bordei?). Din umplutură au fost recoltate fragmente ceramice (vase întregibile), toporaşe de piatră, piese de silex, un fragment inel de os, material osteologic bogat. Toate aceste elemente, descoperite aproximativ la aceeaşi adâncime (0,80 m), atât în secţiunea SH, cât şi în sondajul SI sugerează existenţa unui spaţiu locuit care, ulterior (secvenţa II), a rămas doar o zonă periferică a aşezării, folosită pentru aruncarea deşeurilor, fără o preocupare a acoperirii lor (situate departe de zonele de pasaj).