Lucrările au debutat cu pregătirea săpăturii arheologice prin curăţarea secţiunilor şi îndreptarea profilelor. În urma prăbuşirii acestora dimensiunile lui S1 + S2 şi S6 au ajuns la o lungime de 48 m şi o lăţime de 7,40 m. Şi în cazul secţiunii S4 dimensiunile s-au modificat simţitor şi am ajuns la o lungime de 7,20 m şi o lăţime de 7,20 m. O descoperire importantă a fost aceea a substrucţiei unui drum din faz...a de lemn. Aceasta a fost surprinsă pe o lăţime de aproximativ 2,50 m, are orientarea N - S, iar în partea de E a fost surprinsă şi rigola acestuia. Spre N este distrus de canalul C4, de zidul Z2 şi de complexul 1. Spre V a fost distrus de canalele târzii. La aproximativ 2 m E de acest drum s-a delimitat o clădire din faza de lemn între pereţii P1, P2 şi P3, de care aveam cunoştinţă încă din campaniile anilor trecuţi. Anul acesta am surprins închiderea clădirii spre S prin peretele P10, precum şi o compartimentare delimitată de peretele P11. Cele două încăperi au dimensiunile de aproximativ 3,60 x 2,70 m şi continuă cel puţin sub profilul de S. În interiorul construcţiei au fost descoperite mai multe gropi ce ţin tot de faza de lemn: G37, G38, G39, G40, G45, G46, G47, G48. În umplutura peretelui P1 a fost descoperit un fragment de margine de scut din bronz, iar în interiorul clădirii au mai ieşit la iveală şi un pumnal, un vârf de lance şi un umbo. Şi mai spre E avem peretele P4, cu orientare N - S, cu lăţimea de 0,30 m şi despre care nu ştim ce se întâmplă în partea de N. Brusc el dispare, distrus, probabil, de canalele târzii. În această zonă a fost descoperit un distribuitor de curele din bronz. La V de drumul mai sus menţionat, între zidurile Z3, Z2 şi Z4 s-au delimitat pereţii P6 şi P7, care merg în paralel şi par a forma un coridor de aproximativ 1 m lăţime. Aceste structuri au orientarea N - S, sunt tăiate de zidul Z2, se pierd în profilul de N şi au lăţimea de aproximativ 0,30 m. La E faţă de P7 se delimitează o urmă care ar putea fi un perete de lemn, dar, având în vedere că are doar 0,20 m lăţime şi o adâncime păstrată de doar câţiva centimetri, ar putea fi şi o simplă scândură, notată ca P8, cu orientarea E - V, tăiată de Z3 şi nu se intersectează cu P7. În interiorul construcţiilor delimitate de P6 şi P7 şi tăiate de zidurile din faza de piatră, s-au delimitat gropile G31, G32, G33, G34, în a căror umplutură au fost descoperite mai multe piese de echipament militar. În G31 am descoperit un proiectil dintr-o gresie galben-verzuie şi un piron din fier pentru cort. În G33 au ieşit la iveală fragmente de fier care ar putea proveni de la o armă şi o buterolă de bronz, ce pare să fi fost argintată. Este posibil ca toate aceste fragmente să provină de la un gladius. În coridorul delimitat de Z2 şi de Z9 am surprins peretele din faza de lemn P13, cu orientarea N - S şi o lăţime de 0,30 m. S-a păstrat doar pe o distanţă de aproximativ 1 m, practic lăţimea coridorului, întrucât peste el s-a suprapus zidul Z10 din faza de piatră. De o parte şi de alta a lui P13 avem gropile G56, G57, G58, G59, G60, G61 şi continuarea luiG32. Sub drumul ce acoperea canalul C12, din faza de piatră, practic flancând canalul, se extind spre E gropile din faza de lemn G62, G63, G64. În partea de E a secţiunii S4 a fost delimitat peretele P9, cu orientare N-S, lăţimea 30 de cm şi este tăiat spre S de zidul Z17. Pe traseul acestuia au fost implantate gropile de par G41, G42, G44, G49. La E de peretele P9, în apropierea profilului, am surprins o groapă a cărei umplutură constă în resturi animale, fragmente ceramice şi multă arsură. Pe marginea de V a acesteia se aflau mai multe oase ce provin de la diverse animale. Am numit această descoperire complex 2 şi ar putea să ţină de un posibil atelier de prelucrare a osului şi cornului. În apropiere de acesta se afla şi groapa G52, în care a fost descoperit un alt umbo fragmentar. La V de acelaşi perete, chiar lipit de el, se află groapa G43, flancată de două gropi de par G51 şi G52, în care au ieşit la iveală mai multe fragmente de lorica segmentata, 2 teci de dolabra etc. La V de zidul Z18 nu am reuşit să atingem în cursul acestei campanii faza de lemn. În ceea ce priveşte faza de piatră, elementul de noutate este dat de canalul C12 şi ceea ce s-a mai păstrat din rigolele şi trotuarul drumului ce îl acopereau. Anii trecuţi surprinsesem în profilul de V al S1 + S2 şi S6 un zid din piatră de râu legată cu mortar, pe care l-am notat Z16. În urma prăbuşirii profilului şi a curăţeniei ulterioare am constat că de fapt avem de a face cu un canal roman, pe care l-am notat C12. Are o orientare N-S şi dispare în ambele profile. Canalul are lăţimea totală de 1,50 m, lăţimea pereţilor este de 0,45 m, iar a canalului propriu zis de aproximativ 0,50 m, în timp ce adâncimea este de 0,65-0,70 m. Pe fund s-au păstrat bolovani de râu în lutul galben. Este greu de spus dacă a fost pavat cu cărămidă. În mod cert avem de a face cu sistemul de canalizare ce se afla sub un nou cardo, ce desparte insula descoperită în S1 + S2 şi S6 de cea care începe să se delimiteze în S4. În S4 am continuat lucrările de dezvelire a zidurilor Z17, Z18, Z19 şi Z20. Materialul descoperit este bogat în ceramică şi placaj de marmură. Grosimea de aproximativ 1 m a lui Z20 ar putea să ne indice chiar o clădire publică importantă, probabil dezvoltată pe verticală, cu etaj. Am reuşit să surprindem extinderea spre V a clădirii delimitată de Z19 şi Z20, la care s-au mai adăugat şi zidurile Z21 şi Z22.