Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2009
Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil;
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 55268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Dealul Cetăţii
Toponim:
Potaissa
Localizare:
| 55268.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cătinaş | Ana | participant | Muzeul de Istorie Turda |
Luca | Claudia | participant | Muzeul de Istorie Turda |
Pâslaru | Mariana | participant | Muzeul de Istorie Turda |
Nemeti | Irina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Bărbulescu | Mihai | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Blaga | George-Dragoş | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Fodorean | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Matei | Dan | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Mihăilă | Carmen | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Nemeti | Sorin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Sălăşan | Mihaela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Huszarik | Pavel | participant | Liceul Nădlac |
Raport:
Cercetările din anul 2009 au constat în completarea cercetărilor din anul precedent prin cercetarea în suprafaţă a curţii edificiului central al castrului, principia.
Cercetarea în suprafaţă a curţii clădirii comandamentului a continuat spre est. Au fost practicate 10 suprafeţe (toate orientate N - S): S1 (16,7 x 3,5 m), S2 (16,7 x 3 m), S3 (21 x 3 m), S4 (16,6 x 3 m), S5 (21 x 3 m), S6 (21 x 3 m), S7 (16,6 x 3 m), S8 (16,7 x 2,5 m), S9 (16,8 x 2 m), S10 (16,3 x 3 m). În partea vestică a curţii, lângă zidul basilicii, s-a excavat, pe toată lăţimea curţii, o suprafaţă rămasă necercetată în anul 2008. S-au practicat 9 casete: C1 (4 x 4 m), C2 (4 x 4 m), C3 (4 x 4 m), C4 (4 x 4 m), C5 (4 x 4 m), C6 (4 x 4 m), C7 (4 x 4 m), C8 (4 x 4 m), C9 (4 x 3 m). Între suprafeţe şi casete s-au păstrat martori cu lăţimea de 0, 60 m. S-a dezvelit o suprafaţă de 678,1 m², cu o adâncime medie de cca. 0,80 -1 m.
Stratigrafie (S3/2009): 1. humus modern (0/ - 0,20 m). Stratul de humus este variabil în diferite zone ale curţii datorită depunerilor pământului rezultat în urma cercetărilor arheologice care au dezvelit camerele şi porticele. 2. nivel de dărâmătură (-0, 20 / - 0, 40 m). Grosimea acestui strat este de asemenea variabilă în diferite puncte ale curţii. Stratul se distinge de humusul modern prin faptul că are în compoziţie piatră de carieră sfărâmată, prundiş iar în zonele dinspre marginile curţii material tegular (ţigle şi olane provenite de la acoperişul porticelor). Nivelul reprezintă depunerea ulterioară epocii romane rezultată din dărâmarea edificiului clădirii comandamentului. De asemenea se remarcă urme ale activităţii antropice din perioada antică târzie şi medieval-modernă (dezafectarea pavajului din lespezi de calcar al curţii, demolarea bazelor de statui, răvăşiri ale celor care au scos piatră din zidurile basilicii şi porticelor sau ale căutătorilor de comori). 3. nivel de călcare antic / nivelul superior al infrastructurii pavajului (-0,40/-0,50 m). Pe acest nivel erau aşezate lespezile din calcar ale pavajului curţii, în majoritatea lor scoase în perioada ulterioară epocii romane. Stratul este constituit din pietriş şi calcar de Podeni sfărâmat, cu grosime variabilă pe toată suprafaţa curţii, de la 0,05 la 0,20 m. 4. strat de amenajare - nivelare a curţii (lut tasat de culoare brun - roşcată), - 0,50 / -0,60 m. Stratul se întâlneşte pe toată suprafaţa cercetată, cu grosimi variabile. 5. steril - pământ negru (-0,60/-0,70 m).
Majoritatea lespezilor pavajului au fost luate în epoca medieval-modernă pentru a fi folosite la diverse construcţii în oraşul Turda. Doar în puţine cazuri s-a mai întâlnit situaţia din anul 2008 unde să fie păstrate două sau mai multe lespezi alăturate. Distrugerile medieval-moderne au afectat semnificativ această zonă centrală a curţii, mai liberă, mai puţin afectată dărâmarea zidurilor basilicii sau ale încăperilor de pe latura scurtă de E a principiei. Lipsa blocurilor masive căzute din ziduri a uşurat sarcina căutătorilor de piatră din Turda medievală.
Puţinele cazuri în care s-au surprins in situ lespezi ale pavajului sau situaţii arheologice demne de semnalat (amenajări anterioare pavajului curţii, gropi de implantare de stâlpi, intervenţii medieval-moderne etc.) vor fi prezentate în cele ce urmează:
Suprafaţa S1/2009 a fost deschisă în centrul curţii, în continuarea săpăturii din anul 2008. În secţiune au fost surprinse opt gropi de stâlpi, la nivelul de - 1 m. Gropile au diametre variabile, de la 0,20 m la 0,40 m şi au adâncimi de -1,25 m, - 1,65m (de la nivelul actual de călcare). Gropile sunt dispuse neregulat, la distanţe de 5,25 m (între G3 şi G5), 3,70 m (între G5 şi G7), 2,05 m (între G7 şi G8).
În c. 3, în centru secţiunii S3 / 2009, s-a conturat o groapă (la - 0, 80 m are diametrul de 0, 85 m) cu profil conic care coboară până la - 1, 60 m (de la nivelul actual de călcare). În marginea nordică a gropii s-a găsit un bloc de calcar cu dimensiunile de 0,65 x 0,56 x 0,32 m, cu un chenar pe faţa principală. În colţul nord-estic al secţiunii, între m.19-21, a fost surprinsă o lentilă de pietriş şi şisturi, de consistenţa celor întâlnite în infrastructura drumurilor cercetate în alte zone din castru. În c. 12, la adâncimea de - 0, 50 m a fost găsit un fragment dintr-o inscripţie (placă de marmură).
În S4/2009, în c. 11, lângă profilul estic, se mai păstrează una din lespezile pavajului, de formă neregulată, cu dimensiunile de cca. 0, 70 x 0, 50 m. Lespedea este aşezată pe stratul de amenajare cu prundiş şi calcar de Podeni sfărâmat, partea superioară a lespezii fiind la - 0, 30 m de la nivelul actual de călcare. Poziţia ei indică nivelul de călcare antic în curte, pe ultimul pavaj. În carourile 13-14 s-a găsit o lespede de calcar de formă pătrată, cu dimensiunile de 1 x 1 x 0,30 m. Adâncimea pe lespede este de - 0,50 m şi lespedea este aşezată direct pe pământul negru steril. Nu este o lespede a pavajului, ci o bază ce aparţine unei faze de amenajare anterioară pavajului.
În S5/2009, în apropierea porticului de pe latura de S, la adâncimea de -0, 45 m, a fost identificată o porţiune dintr-un pavaj de cărămidă. Cărămizile au dimensiunile de 0,41 x 0,28 m, ştampile cu abrevierea L(egio) V(quinta) M(acedonica), cu chenar simplu şi cu chenar cu tabula ansata. Cărămizile sunt aşezate pe nivelul de infrastructură a pavajului. La m. 2,20 - 2,80 apare o adâncitură ce traversează secţiunea de la E la V, şi coboară în pământul negru steril doar 0,10 - 0,15 m (până la cca. - 0, 75/- 0, 80 m de la nivelul actual de călcare). Între această adâncitură (rigolă?) şi portic se observă, la adâncimea de -0,45/-0,60 m un nivel de lut bătătorit cu pigmenţi de cărămidă. Acest strat nu se regăseşte în restul curţii şi trebuie pus în legătură cu amenajarea pavajului de cărămidă de pe laturile lungi ale curţii, în faţa porticelor. Pavajul de cărămidă era amenajat pe o lăţime de cca. 3, 60 m de la zidul exterior al porticului până la adâncitura (rigola?) surprinsă în secţiune între m. 2,20 - 2,80. În capătul nordic al secţiunii, în carourile 20-21, s-a descoperit o lespede de calcar rectangulară cu dimensiunile de 0,85 x 0,45 x 0,30 m.
S6/2009 a fost trasată în partea estică a curţii, la 6 metri distanţă spre V de zidul camerelor de pe latura estică a principiei. Profilul indică niveluri de amenajare succesive, în relaţie probabil cu refaceri ale construcţiei din apropiere. De la m. 13, 5 până la m. 20 s-a intersectat o lentilă de pietriş şi şisturi la adâncimea de -0,55/-0,70 m. Lentila se subţiază spre margini şi este bombată spre centru. Compoziţia lentilei este similară cu cea întâlnită la drumurile interioare din castru astfel că probabil aici a fost intersectat drumul care intra prin tetratpylon-ul porţii principiei dinspre via principalis.
În S9/2009, în carourile 9-11, s-a păstrat o porţiune din pavajul curţii (două lespezi cu dimensiunile de 0,55 x 0,50 x 0,10 m, respectiv 0,65 x 0 60 x 0,10 m) la adâncimea de -0,40 m (pe partea superioară a lespezilor).
Spaţiul dintre zidul basilicii şi secţiunile S1 şi S2 din 2008 a fost cercetat prin 9 casete (8 dintre ele cu dimensiunile de 4 x 4 m şi una cu dimensiunile de 4 x 3 m). În C4/2009, la adâncimea de - 0,75/-0,80 m a fost surprins colţul unei construcţii. În colţul nord-vestic al casetei apare o lespede de calcar cu dimensiunile de 0,85 x 0,30 x 0,20 m, aşezată pe fundaţia zidului, pe direcţia E - V. Zidul este desfiinţat până la nivelul fundaţiei, unde se mai păstrează urma de prundiş, nisip şi lut galben. Lăţimea păstrată a gropii de implantare a zidului este de 0,40 m. Construcţia aparţine unei faze anterioare amenajării curţii principiei, edificiul fiind complet desfiinţat în antichitate. Zidul vestic al edificiului a fost surprins pe toată lungimea casetei C6/2009, la adâncimea de - 0,70 m. Raportul stratigrafic între această construcţie dintr-o fază anterioară şi pavajul curţii este bine documentat în C6/2009. În partea nordică s-au păstrat două lespezi ale pavajului (cu partea superioară la - 0,40 m), una din lespezi suprapunând zidul desfiinţat. Construcţia se închide spre S în C9/2009, aici fiind surprins colţul sud-vestic al edificiului. Fundaţia este realizată în aceeaşi manieră cu piatră de râu, pietriş, lut galben şi nisip, cu o lăţime de 0,40/0,50 m. În colţul sud-vestic se mai păstrează, pe o lungime de ca. 0,90 m, o asiză a elevaţiei zidului, realizat din piatră de carieră prinsă cu lut. În C4/2009, la - 0,80 m a fost găsit podeaua de mortar a construcţiei, iar în C6/2009, în partea estică, la - 0,70/-0,80 m, un strat compact de ţiglă care provine de la acoperişul acestui edificiu. Edificiul avea dimensiunile de 11,25 m (pe direcţia N - S, cu zidurile dezvelite integral) şi 3,25 m (pe direcţia E - V, porţiunea dezvelită în casetele din campania 2009). Zidurile continuau spre E, zidul sudic fiind surprins şi în secţiunea S1/2008.
În cercetările din curtea clădirii comandamentului din anul 2008 au fost descoperite diferite materiale arheologice: numeroase fragmente de bronz provenind de la statuile topite, monede romane, piese de echipament şi harnaşament, antefixe, un braţ al unei statui din bronz de dimensiuni medii, un picior de la o statuie de marmură etc. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Bibliografie: