Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Ursachi | Vasile | responsabil | Muzeul de Istorie Roman |
Cercetarea singurei necropole din sec. IV p. Chr. din zona văii Siretului, descoperită până acum, a impus un efort deosebit în ceea ce priveşte continuarea săpăturilor în zonele marginale, în vederea depistării limitelor ei sud-estice. Trebuie să menţionăm faptul că, numărul mormintelor este din ce în ce mai mic, pe măsură ce ne îndepărtăm către S sau V, ceea ce presupune un mare volum de muncă la cele 19 se...cţiuni practicate până acum, se adaugă cele două din campania anului 1996, notate cu SXXI - SXXII, ce cuprind o suprafaţă de cca. 240 m.p. Stratigrafia din cele două secţiuni amintite, cuprinde mai multe niveluri de locuire, care aparţin epocii eneolitice, epocii bronzului, primei epoci a fierului, sec. II-III p. Chr., sec. IV p. Chr. (necropolă), sec. VI-VII şi epocii feudale. Grosimea stratului aparţinând acestei epoci variază, fiind legată de intensitatea de locuire sau poziţia faţă de centrul aşezării. Aşa, de pildă, în partea de V a arealului cercetat de noi, cele mai multe urme aparţin epocii eneolitice, care provin din aşezarea ce se află pe coama terasei Siretului, în timp ce aşezarea din epoca bronzului, prima epocă a fierului şi cea din sec. II-III p. Chr. se află către piciorul pantei, spre E, unde se află centrul aşezării din această epocă. De altfel, trebuie să remarcă faptul că necropola din sec. IV p. Chr. se află în marginea aşezării din sec. II-III p. Chr., motiv pentru care credem că, cei ce au folosit necropola au ţinut seama de marginea aşezării, fie că mai locuia în această perioadă o populaţie dacică aici, fie că se mai puteau urmări urmele locuinţelor din perioada anterioară. Tot în această zonă se înmulţesc şi locuinţele din sec. VI-VII şi cele feudale. Toate la un loc au ţinut seama de apropierea bogatelor izvoare din această zonă. În cele două secţiuni din această campanie au fost descoperite mai multe urme aparţinând epocii eneolitice, epocii bronzului, primei epoci a fierului, printre care o groapă de mari dimensiuni, unde au ieşit la iveală numeroase fragmente ceramice, oase, pietre şi alte urme de locuire, care ne permit să datăm aşezarea din această epocă în sec. X-IX a. Chr. O mare cantitate de materiale, în sprecial ceramică, aparţine sec. II-III şi s-a descoperit în partea de E a secţiunii XXI, unde se află marginea unei aşezări din această perioadă. În cele două secţiuni au fost descoperite {8 morminte, toate de înhumaţie}, unul din ele deranjat. Patru dintre morminte se aflau la adâncimea de peste 2 m, iar celelalte între 1,65 - 2 m. Toate scheletele aveau poziţia întinsă cu mâinile pe lângă corp. Unul din ele, a avut mâna stângă aşezată sub corp. Din punct de vedere al orientării, remarcăm că, cinci din ele erau dispuse cu capul spre V şi picioarele la E, ceea ce demonstrează, o dată în plus, că avem de-a face cu un element nou, ce aparţine creştinismului, lucru remarcat încă din campania anterioară, când, spre marginile necropolei, mormintele, deşi mai puţin numeroase, sunt mai sărace în inventar şi scheletele, în cea mai mare parte, au capul spre E. Celelalte morminte erau orientate, în general, NNV-SSE iar mormântul nr. 96 (la adâncimea de 2,10 m) cu capul spre N şi picioarele spre S. Cu excepţia mormintelor 94 şi 96, care au avut ca inventar o sârmă de bronz şi o cataramă de fier, toate celelalte morminte au fost lipsite de inventar. Faptul că nici prin aceste două secţiuni nu am reuşit să delimităm marginile de S şi de V ale necropolei, cu toate că este evident că numărul mormintelor este din ce în ce mai mic, ne duce la concluzi că nu pot fi prea departe, iar numărul mormintelor nu depăşeşte cu mult cifra de 100. Distrugerea unei bune părţi din necropolă, în partea de N, până în momentul în care am întreprins primele secţiuni de salvare, nu ne îngăduie să aproximăm, cu mai multă exactitate, numărul mormintelor din această necropolă. După necropola din sec. IV p. Chr., pe acest loc a existat o {aşezare} destul de mare aparţinând {sec. VI-VII}. În cele două secţiuni din acest an s-au descoperit mai multe materiale ceramice precum şi trei gropi. Zona cercetată a fost intens locuită şi în epoca feudală, descoperindu-se, până în prezent, mai multe complexe de locuire, printre care trei locuinţe de tip bordei, cinci gropi şi patru cuptoare pentru copt pâine. Remarcăm prezenţa în această aşezare a ceramicii fine cenuşii, cu decor ştampilat. Se impune continuarea cercetărilor pentru surprinderea limitelor