Obiectivul acestei campanii a fost decopertarea locuinţei cucuteniene surprinse în Ş7/2008 şi în c. C al Ş7/2004. A fost trasată o nouă secţiune Ş8/2009, în prelungirea celei anterioare Ş7/2008, pe direcţia NV-SE. Între cele două s-a lăsat un martor de cca. 0,30 m, care a fost demontat la sfârşitul campaniei de săpături. De la prima pană de hârleţ au apărut materiale contemporane, fiind astfel surprinsă o groap...ă modernă (de la fostul CAP) între m.1 - m.10, de la nivelul de călcare până la -0,50 m, groapă ce a fost identificată şi în c.C/Ş3/2004. Între m. 10 şi m. 12 au fost descoperiţi chirpici de la peretele estic al locuinţei L3, care a fost surprinsă prima dată în Ş3/2004/c.C, iar în colţul sud-estic al locuinţei, sub chirpicul de perete căzut în interior s-a pus în evidenţă un rest de vatră (dezafectată) pe o suprafaţă de cca. 1 m² cu partea centrală uşor bombată, iar lateral coborând lin la 0,04 - 0,06 m faţă de maximul de înălţime. Chirpicul albicios poligonal al vetrei, avea grosimi cuprinse între 0,02 - 0,04 m. În colţul de NV al secţiunii Ş8/2009, la m.15 au fost identificaţi chirpici de la o altă locuinţă, surprinsă şi aceasta în săpăturile anterioare (Ş3/2004) c.C şi Ş6/2007 (partea de SE a locuinţei L6). Sub locuinţa descoperită în c.C/Ş3/2004 surprinsă în Ş8/2009 a fost identificată groapa de fundare surprinsă încă din 2004, cu material anterior locuirii (Precucuteni III), existând între aceasta şi talpa locuinţei (nivelul de călcare) un strat subţire de cenuşă şi cărbuni de 0,01 - 0,02 m. Groapa de fundare (G15) are o formă aproximativ elipsoidală, cu adâncimea maximă (fundul gropii) între m.4 şi m.6, la -1,90 m. La -1,70 m au fost descoperite fragmente ceramice de culoare cărămiziu-cenuşie la exterior, cu scoică pisată în pastă, pe umăr şi buză apărând modele incizate cu un obiect dinţat ( probabil din os) model „în pieptene", pe un şir orizontal de tip „Cucuteni C". Buza este dreaptă cu incizii dinţate, paralele, pe un plan oblic, iar pasta păstrată mediocru, fiind destul de friabilă. Tot în groapa G15 s-au descoperit şi fragmente ceramice de tip A-B, unele pictate policrom, oase, chirpici răzleţi cu amprente de lodbe masive (peste 0,15 m grosime), cenuşă, cărbuni, ceramică neagră şi fragmente de la un vas de provizii, unele pictate cu alb, ciocolatiu, negru şi roşu cu diverse nuanţe. Un fragment ceramic păstra urme de ţesătură (amprente în lutul crud de la olar). Pictura apare în special la adâncime mare, la -0,80 - 1,10 m, fiind cu motive în spirală, lobat, linii paralele, triunghiuri, linii groase şi subţiri. Plastică: - fragment statuetă feminină incizată (m.15/-0,60 m) păstrată de sub genunchi până la bazin, fiind de calitate bună şi culoare cărămizie. Prezintă o uşoară curbură în zona genunchilor, iar aceştia fiind schiţaţi printr-o subţiere şi o incizie orizontală. Coapsele sunt despărţite printr-o incizie adâncă care se prelungeşte până la genunchi. Inciziile sunt realizate până la un plan orizontal şi uşor oblic atât pe faţă cât şi pe spate şi lateral. Statueta este ruptă din vechime de sub zona genitală şi se prelungeşte până sub genunchi, fiind de culoare cărămizie. L(bazin) = 4,5 cm, l(genunchi) = 0,7 cm, L = 8,5 cm. Nu păstrează zona fesieră, iar de sub genunchi inciziile lipsesc. - fragment statuetă feminină (m.13/-1 m), fără incizii şi pictură, fiind de culoare cărămizie-cenuşie. Se păstrează din zona bazinului (inclusiv fesele) până puţin sub genunchi. Zona bazinului prezintă lăţimea maximă, îngustându-se uşor spre genunchi, care sunt schiţaţi prin subţierea picioarelor în această zonă în plan vertical. Fesele se disting de bazin printr-o uşoară bombare, iar coapsele rotunjite mai ales la nivelul bazinului (steatopigie pronunţată). Picioarele sunt definite printr-o incizie adâncă pe mijlocul fragmentului de statuetă, pe ambele părţi, iar cu 0,5 cm înainte de genunchi, acesta prezintă o lărgire pronunţată pentru ca fiecare picior să fie clar delimitat. L = 4,6 cm, l(bazin) = 3,6 cm, l(genunchi) = 2,2 cm. Obiecte, arme şi unelte: - foiţă de tablă (m. 10/-0,80 m) din aramă, uşor oxidată (la partea exterioară de culoare verde de la oxidare) înfăşurată sub forma unui sul. Se păstrează într-o stare relativ bună datorită grosimii (0,5 mm). Foiţa de aramă reprezenta materia primă, adusă prin schimb intertribal, care urma a fi prelucrată probabil sub formă de podoabe. L = 3,5 cm, l(înfăşurată) = 1 cm, l(desfăşurată) = cca. 3 cm. - aşchie din silex de Prut, de culoare cenuşie cu patină albă, descoperită la m14/-0,60 m; - gratoar pe lamă (m. 13/-0,60 m) din silex de Prut, semitransparent, cu partea activă dreaptă, retuşat si pe ambele laturi. Păstrează talonul şi bulbul de percuţie. L = 3,8 cm, l = 1,8 cm; - gratoar pe lamă ( m. 9/-1 m) din silex de Prut, cu partea activă convexă, fiind retuşat, doar pe această porţiune, cu talonul şi bulbul de percuţie distruse prin percuţie. L = 3,7 cm, l = 1,5 cm; - vârf de săgeată (m. 5/-1 m) din silex de Prut, cu baza subţiată pentru a fi introdusă în tija din lemn, prin desprinderi fine pe ambele feţe. Partea superioară a vârfului este preparată prin distrugerea talonului şi subţierea acestuia, fiind rupt din vechime; - gratoar pe lamă din silex de Prut (m. 10/-1,10 m) cu partea activă convexă, de culoare cenuşie cu pigmentaţii albicioase, cu retuşele de pe partea activă realizate prin desprinderi abrupte. Gratoarul este retuşat şi pe latura dreaptă până aproape de talon, iar pe latura stângă prezintă urme de uzură şi retuşe inverse (partea ventrală). Talonul şi bulbul de percuţie sunt pronunţate. L = 4,5 cm, l = 2,5 cm.