Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cârciumaru | Marin | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Dobrescu | Roxana | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Iamandi | Daniela | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte | |
Niţu | Elena Cristina | Universitatea "Valahia", Târgovişte | |
Ştefănescu | Radu | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov | |
Tuffreau | Alain | Université des Sciences et Technologies, Lille, France |
Peştera Liliecilor este situată în satul Peştera, com. Moieciu, jud. Braşov. A fost cercetată pentru prima oară în perioada 1957-1958 de un colectiv condus de C. S. Nicolăescu Plopşor1. Săpăturile s-au concentrat în galeria principală a peşterii, unde au fost identificate trei niveluri arheologice încadrate în gravetian, aurignacian şi musterian. Planul iniţial de săpătură din anul 2009 a inclus realizarea une...i secţiuni în sala principală de la intrarea în peşteră, în scopul verificărilor stratigrafice. Însă la începutul campaniei, aveam să constatăm că galeria principală şi vechile secţiuni erau inundate din cauza reactivării peşterii după un sezon ploios. Din acest motiv am fost nevoiţi să ne amplasăm secţiunea în fundul peşterii într-o galerie secundară din partea stângă, în continuarea unei casete realizate în perioada 1957-1958. A fost săpată o secţiune de 1 x 2 m. Săpătura a fost îngreunată de existenţa blocurilor mari de calcar, astfel că ne-am oprit la aproximativ 1, 60 m adâncime, neajungând la fundul peşterii. Întreg sedimentul a fost trecut prin sită, iar înregistrările au fost realizate tridimensional, adâncimile fiind raportate la un unic punct 0. Din punct de vedere stratigrafic au fost identificată următoarea succesiune: - strat nisipos cu structură grăunţoasă, consolidat de depuneri de carbonat de calciu, cu foarte rare bucăţi de calcar de dimensiuni mici, de culoare roşcat-gălbui (7,5 YR 6/6); - strat cu structură argiloasă şi foarte slabe aporturi mărunte de calcare, de culoare roşcat-maroniu (5 YR 4/4); - strat cu structură lutoasă şi aspect mâlos, cu numeroase aporturi de calcar de formă angulară şi dimensiuni medii şi mari, de culoare gălbui-maroniu (10 YR 5/4); - strat cu textură lutoasă, uşor nisipoasă, cu blocuri mari de calcar diseminate, de culoare cenuşiu închis maroniu-maroniu închis (10 YR 4/2-4/3); - strat cu aspect marmorat, argilos, cu blocuri mari de calcar, de culoare cenuşiu închis maroniu-cenuşiu maroniu (10 YR 4/2-5/2); - strat cu structură nisipos-lutoasă, destul de compact, fără aporturi de calcar, de culoare cenuşiu maroniu-maroniu (10 YR 5/2-5/3); - strat compact, argilos, lipsit de aporturi de clcar, de culoare brun închis (7,5 YR 4/4). Unicul nivel cultural a fost descoperit în stratul 4. Pe lângă o faună bogată şi bine conservată, care este în curs de studiere, au fost descoperite o serie de piese litice caracteristice paleoliticului superior. Materialul este reprezentat prin aşchii, lame şi fragmente de lame, realizate din silex şi jasp. Piesele retuşate sunt reprezentate prin câteva gratoare de dimensiuni mici. Un element deosebit de important a fost identificarea unor puternice urme de arsură şi cărbune diseminat, care probează existenţa unor vetre de foc în acest nivel arheologic, pe care sperăm să le descoperim în campaniile viitoare. În scopul realizării de datări absolute, au fost prelevate mostre de cărbune, dar şi faună. Din punct de vedere stratigrafic, succesiunea depunerilor cât şi nivelurile culturale nu corespund cu cele din vechile secţiuni. Probabil că acest lucru se datorează amplasării secţiunii într-o galerie adiacentă celei în care au fost realizate secţiunile din 1957-1958. Cercetările vor continua în scopul descoperirii mai multor piese litice pentru încadrarea nivelului într-un facies din paleoliticul superior, dar şi pentru eventualele descoperiri de niveluri paleolitice mai vechi, având în vedere că încă nu s-a ajuns la patul peşterii.