Cercetări de teren în teritoriul comunei Campania din acest an a avut drept principale obiective următoarele: - desfiinţarea martorului aflat între Su3 şi Su4, în vederea clarificării situaţiei blocajului străduţei aflate la N de DS3. - realizarea de sondaje la Ispanaru, în vederea verificării informaţiilor preluate de pe Google Earth şi anume presupusa existenţă a unor structuri rectangulare de mari dimensi...uni. - înregistrarea GPS a punctelor de interes arheologic aflate pe teritoriul comunei Adamclisi. La desfiinţarea martorului dintre Su3 şi Su4, s-a confirmat existenţa pe întreaga lăţime a străduţei a blocajului străduţei aflate la N de DS31. În cursul desfiinţării martorului, au fost descoperite şi înregistrate mai multe fragmente de sticlă şi fragmente ceramice din categoria vasa coquinatoria. Al doilea obiectiv, realizarea de sondaje în locaţia Ispanaru în vederea verificării informaţiilor preluate de pe Google Earth, a fost realizat parţial. Astfel, a fost realizat doar un sondaj cu dimensiunile 4 x 2 m, la care s-a adăugat o casetă de 1 x 1 m. Sondajul a fost determinat de existenţa pe imaginea aeriană a unei posibile structuri rectangulare de circa 84 x 84 m şi avea în vedere identificarea în teren a posibilului zid de incintă al respectivei structuri. La adâncimea de -0,64 m, lângă profilul de V şi intrând în acesta, a fost descoperit un aliniament de blocuri de piatră de diferite dimensiuni, probabil făcând parte dintr-o fundaţie2. La acelaşi nivel şi mai sus, la -0,56 m, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice databile în epoca medievală timpurie, unul dintre ele fiind aşezat pe mai sus menţionatul aliniament. De asemenea, în cursul perieghezelor efectuate în zonă, a fost descoperită o nouă porţiune din apeductul canalis structilis identificat deja din 20043. În urma colaborării cu CIMEC (Institutul de Memorie Culturală), care a pus la dispoziţie un aparat GPS, am realizat cartarea mai multor puncte de interes arheologic pe teritoriul comunei Adamclisi şi nu numai. Astfel, au fost înregistrate GPS turnurile cetăţii romano-bizantine Tropaeum Traiani şi edificiile sale majore – basilica forensis şi basilicile paleocreştine, atât intra- cât şi extra muros. De asemenea, a fost cartat pe o porţiune de 290 metri în pădurea de la Şipote traseul apeductului canalis structilis care alimenta cetatea Tropaeum Traiani de la izvoarele existente în localitatea mai sus menţionată. La fel, a fost cartat şi traseul apeductului similar aflător pe Valea Cetăţii, astfel aducându-se şi clarificări privind traseul acestuia. Tot la Adamclisi, au mai fost înregistraţi şi doi tumuli aflaţi în proximitatea monumentului triumfal. La Zorile, au fost înregistrate puncte din aşezarea romană târzie aflată pe un platou situat între Zorile şi Adamclisi, un apeduct cu tubuli descoperit în partea de N a satului (care probabil alimenta cu apă mai sus menţionata aşezare) şi un mormânt de incineraţie de epocă elenistică (conform ceramicii ridicate de la faţa locului) aflat, la rândul său, în vatra satului. La N de localitatea Urluia, pe ambele laturi ale Văii Polucci, au fost identificaţi şi cartaţi 4 tumuli. Cu această ocazie, pe un platou aflat la circa 3,5 km N de Urluia a fost descoperită o cantitate însemnată de fragmente ceramice aparţinând epocilor Latène şi romană, bucăţi de marmură şi un fragment de râşniţă. Acestea ne fac să credem că acolo se găseşte o aşezare până acum neidentificată. Tot la N de Urluia, spre Haţeg, au fost identificaţi şi cartaţi doi tumuli de mari dimensiuni. Un alt tumul a fost înregistrat la Floriile, în dreapta şoselei spre Alimanu, la cca. 1,25 km NE de Floriile. La circa 2,2 km E de Rasova, în stânga şoselei spre Vlahii, în punctul numit de către localnici Gura Lupilor, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice medievale timpurii, ceea ce presupune existenţa unei aşezări din respective epocă aici. Informaţiile au fost predate Institutului de Memorie Culturală, fiind introduse în baza de date a acestuia. Colaborarea cu Institutul de Memorie Culturală s-a dovedit a fi extrem de benefică şi intenţionăm ca şi în viitor să continuăm şi eventual să dezvoltăm această colaborare [Cristian Olariu]