În cele patru secţiuni trasate anul acesta (S33-36) nu au fost identificate construcţii noi. În S32, începută anul trecut, se pot observa două ziduri, laturi ale unui edificiu târziu care, foarte probabil, se continuă peste cardo. Cercetarea lui va continua în campania viitoare. În celelalte secţiuni s-a putut observa în timpul cercetării o mare cantitate de dărâmătură provenită de la edificiile din zonă care ...nu se păstrează. Acestea sunt în număr de două, unul este cel identificat parţial în S32, amintit anterior, iar un al doilea pare să se contureze (deocamdată doar o latură a putut fi identificată în profilul E al S33) la mică distanţă de acesta. În toate cele patru secţiuni stratigrafia este aceeaşi, şi nu se deosebeşte de ceea ce am putut constata în campaniile trecute în zona cercetată; de sus în jos straturile se succed astfel: strat vegetal, dărâmătură, ultimul nivel de locuire al cetăţii (pământ galben – cenuşiu, ceramică fragmentară, urme de arsură, puţină). Adâncimea la care ne-am oprit în cele patru secţiuni variază între 1-1,20 m. Pe baza observaţiilor preliminare de anul acesta se poate afirma că la N de atrium-ul basilicii era o zonă cu mai puţine construcţii, cele două deocamdată identificate putând reprezenta eventuale depozite, magazii (în imediata vecinătate a Basilicii A), deoarece mai multe fragmente de vase de provizii au fost descoperite în S33. Elementul surpriză al campaniei de anul acesta l-a constituit descoperirea unui schelet uman, la săparea S34. Craniul a fost identificat, în profilul E al S34, la o adâncime de -0,47 m. În profilul E al S34 se poate observa foarte bine cum scheletul „stă” practic pe ultimul nivel arheologic. Restul scheletului se afla sub martorul dintre S34 şi S35. Pentru scoaterea acestuia martorul a fost demontat pe jumătate. La nivelul scheletului, după realizarea săpăturii în suprafaţă am putut constata următoarele: oasele, atâtea câte se păstrează, sunt în conexiune anatomică; orientarea scheletului este aproximativ N - S; nu este vorba de o înmormântare, deoarece urme de coşciug, sau ale oricărui alt tip de depunere rituală, nu au fost depistate. Lipsa construcţiilor pentru ultimul nivel de funcţionare în această parte a cetăţii ne-a permis ă desfiinţăm o parte dintre martori şi să pregătim astfel, o cercetare în suprafaţă şi în adâncime a zonei într-o campanie viitoare. Materialul arheologic de anul acesta este tipic perioadei romane târzii, formele şi tipurile ceramice identificate în timpul cercetării arheologice fiind asemănătoare celor din campaniile anterioare. Ceramica a fost spălată, marcată, inventariată şi depozitată în muzeul din localitate. La fel s-a procedat şi cu oasele de animale. Singura monedă descoperită anul acesta a fost adusă la institut şi predată pentru identificare lui Aurel Vâlcu de la Cabinetul numismatic. Scheletul uman a fost adus la Bucureşti şi încredinţat spre cercetare lui Andrei Soficaru, cercetător la Institutul de Antropologie din Bucureşti. Chiar dacă foarte sumare, rezultatele cercetării de anul acesta ridică o serie de probleme: ce se întâmplă cu trama stradală a cetăţii în ultima fază de existenţă a acesteia de vreme ce avem un edificiu care pare a fi construit, măcar parţial peste cardo? Sunt sau nu edificiile parţial identificate legate de basilică? Le putem considera tot anexe funcţionale ale acesteia sau nu? Greu de spus, mai ales că o anexă a atrium-ului a fost identificată în săpături mai vechi. Toate acestea ca şi altele nu vor putea fi decât parţial lămurite prin continuarea cercetării acestei zone ca şi a celei cuprinse între zidul de incintă, basilică şi strada ABIV, unde se încheia insula al cărei centru era Basilica A. [Adriana Panaite]