Cercetările arheologice din sectorul A (strada ABV IV si AV 2’ ) şi-au propus continuarea studiului ansamblului de locuire romano-bizantină din zona de NE a cetăţii. Dezvelirea suprafeţei cercetate până acum a început în anul 2003, ca sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu planimetria structurii urbane târzii din sectorul menţionat. Cercetările efectuate în acest an au urmărit lămurirea s...tratigrafiei străzii AV 2’ şi a anexei edificiului A9, prin realizarea unui sondaj în interiorul acesteia. Anexa blochează circulaţia pe această stradelă în ultima perioadă de funcţionare a cetăţii. În sondaj a fost identificat în adâncime un edificiu mai vechi, S1,ce dovedeşte că schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate a sec. IV p.Chr. nu coincide cu planul străzilor din sec. V - VI p.Chr. De asemenea, a fost terminată cercetarea canalului pluvial dintre anexa edificiului A9 şi edificiul A8. Panta nordică a acestuia urmează panta antică a cetăţii, iar cea sudică transporta apele pluviale spre un bazin de colectare implantat în strada ABV IV. Totodată a fost continuată cercetarea edificiului A9 (descoperindu-se o construcţie circulară cu rol încă nedefinit) şi a fost efectuată conservarea primară a zidului estic al anexei edificiului menţionat. Campania a început prin deschiderea unei secţiuni, denumite S10, orientată N - S, deci perpendiculară pe strada ABV IV (7 x 3 m). Imediat după îndepărtarea stratului vegetal a apărut în sudul secţiunii, la distanţa de 1,30 m de limita sudică a acesteia, un zid orientat E - V, lat de 0,65 m. Acesta este realizat din blocuri de piatră relativ regulate, legate cu pământ şi se încadrează ca aspect în structura edificiului A 9 de care aparţine. El dă o nouă configuraţie planimetrică încăperii A 9 α, amplasată în estul edificiului A 9. Astfel încăperea mai sus menţionată capătă un nou contur. Ea avea forma literei L cu braţul mic orientat spre N. De altfel planul acestei încăperi era previzibil încă de anul trecut, când a apărut în vestul acesteia un nou chiup, ridicând la trei numărul vaselor de mare capacitate descoperite până acum în această cameră. Tot în această secţiune, imediat după îndepărtarea stratului vegetal a apărut, la 2,40 m N de zidul nou descoperit aici, o construcţie circulară. Ea a fost surprinsă în întregime de secţiune şi are un diametru interior de 1,90 m şi exterior de 2,25 m. In interiorul acesteia apare o podea rudimentară de cărămidă. In pofida multor presupuneri, rolul unei asemenea construcţii, des întâlnite în cetăţile romano-bizantine, este neclar. O structură asemănătoare, cercetată de subsemnatul în sectorul D, are două niveluri de refacere a podelei din plăci de cărămidă şi o fundaţie de aproape 2,50 m, similară cu a edificiului cercetat. Probabil aceasta a fost ridicata odată cu întreaga clădire, atribuindu-se de la început un rol important. Un alt obiectiv al campaniei a fost definitivarea cercetărilor efectuate în zona canalului pluvial. Acesta este amplasat între zidul estic al anexei edificiului A 9 şi zidul vestic al edificiului A8. Canalul nu exista în prima fază de funcţionare a străzii AV 2’ ci a apărut în urma blocării străzii de către construirea anexei edificiului A 9. In acest an cercetarea s-a axat pe dezvelirea capătului nordic al canalului. Astfel a fost descoperit un grup de nouă blochete de calcar (dintre care şapte grupate), ce dezvăluie structura canalului în sectorul nordic al acestuia. Pe întreaga sa lungime canalul are doua pante. Una, cea dezvelită anul acesta, deversa apele pluviale spre N, urmând panta nordică a cetăţii. Cealaltă, coboară spre S ghidând apele pluviale spre un bazin de colectare rudimentar amplasat in strada ABV IV. Acesta, cum am mai precizat anul trecut, este construit din asize regulate de cărămidă (zece asize la E ce descresc progresiv, ajungând trei la V) atent aranjate. Ele suprapun două asize de blocuri de calcar neregulate, lutuite, ce stau la rândul lor pe un pat de lutuială arsă. Bazinul se păstrează pe o porţiune de 1,90 m şi este întrerupt spre E pe o porţiune de 0,10 m, acolo unde ea ar fi trebuit să se unească cu edificiul A 8 (porţiunea lipsă este completată într-o altă fază cu blochete de calcar). Spre V nu este întrerupt, ci este limitat de un fragment de calcar (probabil de sarcofag). Întreaga construcţie stă pe primul nivel de călcare al străzii, realizat dintr-o şapă de mortar, groasă de 0,10-0,15 m, cu fragmente de cărămidă. Ea este situată la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul pragului străzii AV 2’ şi corespunde probabil nivelului N4, observat acum doi ani în sondajul S2’ la adâncimea de 0,75 m. Cantitatea foarte mare de fragmente ceramice găsite pe canal, ne duce la concluzia că în faza finală a cetăţii, acesta funcţiona greoi, fiind îngustat sau chiar blocat de gunoiul aruncat lângă clădire. Tot în acest an, a fost realizat un sondaj, în capătul nordic al anexei edificiului A9, pentru lămurirea stratigrafiei străzii AV 2’ şi a edificiului mai sus menţionat. Sondajul are dimensiunile de 2,10 x 2 m, se întinde pe toată lăţimea nordică a anexei şi a fost realizat până la adâncimea de 1,90 m. Acesta confirmă concluziile anterioare potrivit cărora anexa de care discutăm a fost într-adevăr adăugată edificiului A 9, într-o fază ulterioară, blocând strada. Cele două ziduri ale anexei sunt adosate edificiului A9, ci nu se întreţes şi stau pe nivelul de călcare din interiorul anexei. Ele nu au fundaţie, spre deosebire de edificiul la care sunt adosate. Un alt element important furnizat de sondaj îl reprezintă descoperirea unui edificiu anterior sec. V - VI p.Chr., S1 (compus din două ziduri, realizate din blocuri netede de calcar situate la adâncimea de 1,60 m), în interiorul căruia au fost găsite fragmente ceramice corespunzătoare sec. III - IV p.Chr. Acest edificiu era amplasat sub viitoarea stradă AV 2’ şi dovedeşte că schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate a sec. IV p.Chr. nu coincide cu planul străzilor din sec. V - VI p.Chr. De asemenea a fost realizată conservarea primară a zidului estic al anexei edificiului A9. Acesta este un zid rudimentar, compus din blocuri refolosite de calcar de diferire tipuri si dimensiuni (în structura sa există inclusiv un bloc de marmură) ce făceau probabil parte din structura altor edificii dezafectate. Obiectivele viitoare în acest sector sunt legate de dezvelirea în continuare a străzilor ABV IV şi AV2’ precum şi a edificiilor adiacente în totalitatea lor. [Severus Ionescu]