Cercetările arheologice din acest an din Sectorul B au avut ca scop verificarea informaţiilor obţinute din cercetări anterioare pe baza metodelor geomagnetice, realizate de ing. Florin Scurtu. Prima secţiune este de 2 X 12 m şi orientată pe direcţia N – S, la 1 m S de SG 2. După îndepărtarea stratului vegetal de pe toată suprafaţa au fost identificate două ziduri orientate V – E, de 0,80-0,90 m lăţime, din pia...tră cu liant de pământ. Între cele două ziduri, aflate la 2,80 m (N) şi 3,10 m (S) de capetele secţiunii, sedimentul este prăfos şi cenuşiu, în timp ce în afara acestora sedimentul are o culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa este prezent un nivel de dărâmătură (predominant din ţiglă şi cărămizi) ce se continuă până la 0,80 în partea de N a secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În colţul sudic al secţiunii au apărut mai multe fragmente de sticlă (la baza zidului), şi o fusaiolă din gresie verde. În colţul de NV al secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici. În partea centrală a secţiunii apare un capăt de zid (la -0,90 m), între cele două ziduri remarcate iniţial. Densitatea de fragmente de oase este mai mare. Nivelul de călcare este atins la -0,90 m. Doar în extremitatea S a secţiunii, acesta se află la 1,00 m. Ceramica este uzuală, de perioadă târzie, în stare foarte fragmentară. După realizarea acestui sondaj s-a realizat o extensie la SG 4, deschis în 2009. După îndepărtarea stratului vegetal, la adâncimea de 0,30 – 0,50 m este identificată continuarea unui zid decopertat anul anterior. Acesta este realizat din pietre fasonate prinse cu mortar şi cu o grosime de 1,00 m şi este orientat N – S. La adâncimea de 0,90 m este identificat un prag simplu (mortar cu multă cărămidă pisată). Ceramica este târzie, de calitate bună, cu unele fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate mai ales la E de acest zid. Carol Căpiţă Sondaje de verificare arheologică a unor zone anomale geofizice În perioada 16 - 20 august 2010 a fost continuată spre S secţiunea SG7 începută în anul 2009 şi a fost realizată o nouă secţiune (SG8). SG7, care pusese în evidenţă, la adâncimea de 0,50 m, pe o lungime de 5 m (între m.13 şi m.18), un zid cu lăţimea de 60 cm orientat N - S, constituit din blocuri paralelipipedice de calcar cu dimensiunile de 60 cm x 30 cm x 20 cm1 a fost prelungită cu 6 m spre S (între m.18 şi m.24). Săpătura a arătat că zidul în cauză continuă încă 4 m spre S, până la m.22 unde se întâlneşte cu un zid de aceeaşi factură, care vine dinspre V, evidenţiind deci colţul unei clădiri. Zidul continua în adâncime, unde are şi o întrerupere în zona m.18-m.19, în care apare un prag. Ceramica este romană târzie, de calitate bună, cu unele fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate mai ales la E de acest zid. SG8 a fost amplasată imediat la S de secţiunea SG2 realizată în anul 20062, este orientată N - S (perpendicular pe SG2) şi are o lungime de 12 m şi o lăţime de 2 m. Scopul major al acestei secţiuni a fost acela de a preciza în teren traseul unei străzi importante, cu o lăţime de cca. 5 m, orientată V - E, care apare în hărţile magnetometrice pe o lungime de cca. 150 m, Această stradă este paralelă cu strada principală3 situată la cca. 40 m mai la S şi confirmată de săpăturile arheologice din anii 2003-2010 efectuate în sectoarele A şi B. Au fost identificate două ziduri orientate V – E, de 0,80-0,90 m lăţime, din piatră cu liant de pământ. Între cele două ziduri, aflate la 2,80 m (N) şi 3,10 m (S) de capetele secţiunii, sedimentul este prăfos şi cenuşiu, în timp ce în afara acestora sedimentul are o culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa este prezent un nivel de dărâmătură (predominant din ţiglă şi cărămizi) ce se continuă până la -0,80 m în partea de N a secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În colţul sudic al secţiunii, la baza zidului, au apărut mai multe fragmente de sticlă de geam şi o mărgea cilindrică din sticlă, precum şi o fusaiolă dintr-o rocă de culoare verde. În colţul de NV al secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici, precum şi un bloc de calcar lipit cu chirpic (poate întregul zid era lutuit la interior, pentru o mai bună izolare termică). În partea centrală a secţiunii apare un fragment de zid (la -0,30 m), constituit de fapt dintr-o placă de calcar aşezată vertical (harta magnetometrică evidenţiază şi prezenţa acestui bloc). Nivelul de călcare cel mai recent, preactual, este atins la -0,90 m. Ceramica este uzuală, de perioadă romană târzie, în stare foarte fragmentară. Cele două ziduri principale menţionate mai sus (care continua în adâncime) delimitează strada preconizată, cu o lăţime de 4,80 m în această zonă. În anul următor vom realiza o nouă secţiune N - S care să precizeze poziţia străzii la o distanţă de câteva zeci de metri faţă de SG8, astfel încât traseul străzii să fie foarte clar marcat în teren. Cheltuielile cu manopera (4 muncitori timp de 5 zile) au fost suportate de Dr. Ing. Florin Scurtu.