Pentru a face legătura cu cercetările anterioare efectuate în zonă, s-a început prin a se face o curăţenie generală în spaţiul dintre basilica C şi curtina de V a oraşului târziu. A fost curăţat pavajul atrium-ului, nivelul de călcare constituind reperul de nivelment pentru cercetarea efectuată (cota 0 = + 59,194m). Pavajul a cărui legătură cu nava centrală a fost ruptă de cercetările antebelice, se păstrează... pe o suprafaţă de 4,20 x 3 m, păstrat pe cinci rânduri de dale de calcar, cu dimensiunile aproximative: 0,60 x 0,60m. Au fost degajate şi depunerile din secţiunile trasate în anul 2009. A fost reluată cercetarea în secţiunile săpate în anul 1970 de N. Gostar în Sectorul C, acestea reprezentând o suprafaţă de 550mp (înregistrate în plan S01, S02, S03 şi S04). În 2010 au fost trasate: S8, de 13 x 2 m, orientată E - V, situată la 1 m S de S3; S9, de 10 x 2 m, orientată E - V, situată la 1 m S de S7; S10, de 35 x 2 m, orientată N - S, la 1 m V de S01. În S8, c.1-4, a fost surprins colţul de zid al unui edificiu ce pare adosat de curtina zidului de incintă. Zidul, cu o grosime de cca. 0,6 m, este construit din blochete de calcar legate cu pământ. Edificiul a căror limite sunt vizibile la suprafaţa actuală de călcare, este delimitat la N de un zid cu lungimea de 9,70 m, orientat SV-NE, care pare întrerupt în dreptul incintei. Edificiul este delimitat pe partea nordică de un zid care face un cot după 6,80 m, lung de 1,50 m, după care continuă pe direcţia NV-SE, pe o lungime de 9,70 m. În teren nu a fost identificată latura estică care închide edificiul. La -0,50 m, în c.2-7, a fost cercetat un nivel de călcare (N5 din raportul 2009) constituit dintr-un strat de pietriş şi pământ tasat. Carourile 8-10 - a fost cercetată şapa de mortar (N4), la -0,75 m, surprinsă în 2009 în S3 şi S6 (aici posibil să fi fost amenajată o groapă de mortar). S9. În c.3-4, la -0,40 m, a fost surprins nivelul de călcare al străzii, care este bordată la E de un rând de blocuri de calcar (de 1,25 x 0,63 x 0,65 m), orientate N - S. În c.5 a fost cercetat zidul care închide edificiul din S8, pe latura de E. La cca. 0,40 m E de zid, în nivelul de dărâmătură, a fost identificat un fus de coloană de calcar, cu lungimea de 1,25 m şi diametrul de 0,50 m. În c.1-2, cercetarea a continuat până la pământul galben, obţinându-se următoarea stratigrafie: sub un strat vegetal de cca. 0,30 m, strat provenit din excavările antebelice efectuate de Gr. Tocilescu, avem un strat de cca. 0,70 m, brun cenuşos cu piatră şi fragmente ceramice, care se opreşte pe ultimul nivel romano-bizantin, identificat în c.1, nivel parţial distrus de cercetările anterioare efectuate la Basilica Cisternă. La -1,30 m, este identificat un al doilea nivel de călcare, nivel constituit dintr-un pământ cenuşos tasat, cu urme de mortar şi de arsură şi fragmente litice neregulate. La -1,80 m, a fost surprinsă în c.1, urmele unei şape de mortar orizontalizate, cu grosimea de 0,05 m. Pământul galben, steril din punct de vedere arheologic, a fost surprins la –2,30 m. S10 - 35 x 2m, orientată N - S, la 1 m V de S01. Cercetarea s-a oprit la -0,40 m, anul acesta a fost îndepărtat numai stratul vegetal, urmând ca în campaniile viitoare să se finalizeze cercetarea acestei secţiuni. Pentru recuperarea informaţiilor stratigrafice şi completarea informaţiilor planimetrice, referitoare la cercetările de la S de cisternă, de N. Gostar, a fost reluată cercetarea în secţiunile trasate în anul 1970, de asemenea au fost înregistrate edificiile din aceste secţiuni, numerotate de noi S01, S02, S03 şi S04.