Cercetarea arheologică din sectorul CI de la Tropaeum Traiani (aflat la aproximativ 50 m distanţă S de basilica forensis) din campania anului 2010 (între 01.09-30.09.) şi-a propus continuarea cercetării ansamblului de locuire romano-bizantină târzie din zona de S a cetăţii. În cursul acestei campaniei am atins câteva obiective stabilite încă din cursul campaniei anului 2009. Astfel au fost finalizate unele mici... retuşuri finale din cadrul secţiunii Cs14, a fost deschisă o nouă secţiune Cs15 şi a fost eliminat martorul aflat între Cs14 şi Cs2. Noua secţiune, cu dimensiunile de 15 x 3 m, ne-a relevat noi date constructive ale edificiului impozant descoperit în cadrul campaniei din anul 2008. Adâncimea la care s-a ajuns este cuprinsă între 0,99 şi 1,35 m, existând şi o cădere de nivel destul de importantă de la un capăt la altul al secţiunilor, de aproximativ 0,25 m din cauza pantei accentuate. În acest nou perimetru, din punct de vedere stratigrafic apare un foarte subţire nivel vegetal (0,10 m), apoi a fost degajat un amplu nivel de dărâmătură (de aproximativ 0,90 m), compus din foarte multă cenuşă, sticlă topită, material litic fragmentar, bucăţi mai mari sau mai mici de chirpic, ţigle, olane, sfărâmături de cărămizi, dar şi fragmente ceramice. În interiorul secţiunii a fost identificat un pavaj asemănător cu cel apărut în Cs13 şi mai ales Cs14 (lat de 1,86 m), compus din dale mari şi mici de piatră, foarte bine îmbinate, delimitate de două “borduri”. Pe latura estică a fost reperată o cameră (probabil anexă) a edificiului căreia i-a fost surprinsă podeaua, în interiorul ei fiind descoperit (în proporţie de aproximativ 75 %) un chiup. Pe latura de V a fost descoperită o mică stradelă (a doua din sector), fiind remarcată sub forma unui “pat” dur compus din pământ compactat cu numeroase foarte mici fragmente de ceramică pisată. Desfiinţarea martorului aflat între Cs2 şi Cs14 ne-a fost necesară pentru a vedea modul în care există sau nu o legătură între camera de est a edificiului şi via secundaris identificată de către noi pe o mică porţiune în anii anteriori. Totodată încercăm să identificăm o eventuală conexiune (perpendiculară) a stradelei apărute în cursul anului 2009 (realizată din blocuri mijlocii de piatră, neregulate, foarte bine fasonate şi îmbinate, ea putând conduce spre ieşirea/intrarea de pe probabila latură nordică) cu cardo aflată la o distanţă de aproximativ 10 m perpendicular pe aceasta. [Gabriel Talmaţchi] Sector C, subsector C2 Liviu Lungu (MINAC) În cursul campaniei de săpături s-a continuat lucrul la vestigiile clădirii identificate în sectorul respectiv, aceasta dezvelindu-se integral prin încheierea săpăturilor la secţiunile S2 şi S3 şi prin desfiinţarea martorilor. Clădirea avea dimensiunile: 11,60 x 9,90 m, cu pereţi (de grosime: 0,70-0,80 m) alcătuiţi din fragmente de calcar diforme, de dimensiuni medii şi mici, legate cu mortar din var şi nisip. Calea de acces se afla la N, şi avea deschiderea de 1,65 m. La zidul de S, pe interior, perpendiculare şi lipite de el, erau două socluri de aproximativ 0,70 m lungime, alcătuite din acelaşi fel de materiale. S-a deschis o nouă secţiune, înspre S, paralelă cu precedentele (fără martor între aceasta şi S3), de dimensiuni: 10 x 3 m. În respectiva săpătură a fost dat la iveală un fragment al unui zid din piatră legată cu mortar, de grosime aproximativă: 0,70 m, care face un unghi de cca. 30 de grade cu zidul sudic al locuinţei descrise mai sus. [Liviu Lungu]