.
Curăteşti | Comuna: Frăsinet | Judeţ: Călăraşi | Punct: Biserica Veche | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene;Epoca migraţiilor (sec. VII - XI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX);Neprecizată
Perioade:
Epoca modernă;
Neolitic;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă;
Necropolă
Județ:
Călăraşi
Localitate:
Curăteşti
Comuna:
Frăsinet
Punct:
Biserica Veche
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cristache Silviu Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Şerbănescu Done responsabil Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa
Cod RAN:
Raport:

Campania arheologică s-a desfăşurat în perioada 06.09 - 11.10 2010. Acest sit arheologic situat pe malul lacului Mostiştea a devenit cunoscut în urma săpăturilor arheologice preventive efectuate în toamna anului 2005, când aici au fost descoperite şi cercetate 13 morminte de inhumaţie care au fost atribuite culturii Boian şi 4 morminte din perioada timpurie a epocii bronzului. În timpul care s-a scurs de atunc...i, apele lacului Mostiştea au continuat acţiunea lor distructivă şi în urma eroziunii malurilor în primăvara anului 2010, în dreptul necropolei, la nivelul apei, se puteau vedea oseminte din trei morminte distruse. Săpătura sistematică, care în realitate a fost de salvare a urmărit cercetarea mormintelor distruse, eventuala descoperire a altor morminte şi delimitarea necropolei eneolitice pe direcţia N - S. Pentru aceasta au fost trasate, paralel cu malul apei, două secţiuni: SIII de 18 x 3 m şi SIV de 15 x 3 m . În SIII s-a putut înregistra următoarea stratigrafie: sub stratul vegetal gros de 0,15 - 0,20 m urmează un strat cu depuneri din epoca modernă la baza căruia se găseşte un strat medieval gros de 0,60 - 0,80 m. Sub un strat de pământ aluvionar gros de 0,60 - 1 m urmează un strat cu depuneri arheologice din sec. al IV-lea, atribuit culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Au fot întâlnite şi câteva fragmente ceramice din sec. IX - X fără a constitui un strat de cultură. O groapă menajeră care a deranjat un mormânt neolitic a fost atribuită epocii getice. La adâncimea de 3,20 - 3,80 m au fost descoperite 7 morminte neolitice, în unele cazuri putându-se observa chiar conturul gropii, care era de formă ovală. Scheletele din morminte erau aşezate în poziţie chircită, moderată, pe partea stângă, cu craniul orientat în general pe direcţia E, unul singur fiind orientat pe cu craniul spre S. Mâna stângă era îndoită din cot şi adusă cu palma sub craniu sau în dreptul feţei, iar mâna dreaptă era adusă cu palma spre femurul piciorului drept sau în faţa toracelui. Scheletul din M18 a fost distrus de o groapă dacică, iar scheletele din M23 şi M24 au fost distruse parţial de apele lacului Mostiştea. Două morminte au avut inventar funerar: o lamă de silex aşezată pe antebraţul mâinii drepte şi un şirag de mărgele-rondele din marmură albă, care se afla la gâtul scheletului din M20. În SIV din partea de V nu a fost descoperite morminte eneolitice, ceea ce ar fi un indiciu că ne aflăm în faţa unei necropole de inhumaţie a culturii Boian, al cărui diametru nu depăşeşte 20 m.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO