Cercetările arheologice au continuat în oraşul Sibiu, la Biserica Azilului şi Biserica Evanghelică. Alte două sondaje au fost practicate în locurile aflate pe străzile Avram Iancu şi Blănarilor. Restaurarea sacristiei Bisericii Evanghelice a prilejuit efectuarea unei cercetări arheologice în acest sector. Cu toate limitele investigaţiei impuse de dimensiunile spaţiului şi de cerinţele sponsorilor, cercetar...ea arheologică a permis observaţii interesante privind evoluţia cimitirului şi a încăperii de cult. 1. Cel mai vechi nivel de înmormântare în gropi practicate în lutul galben a fost suprapus de cripte din cărămizi. Al treilea nivel de înmormântare a fost marcat de conturul coşciugelor, contur înregistrat în profilul malului. 2. Fundaţia sacristiei vechi a suprapus cel mai vechi nivel de înmormântare. Dovada existenţei unei construcţii anterioare bisericii gotice este dată de un strat de mortar aflat la nivelul criptelor din cărămizi. 3. Moneda bătută în anul 1571 marchează o etapă de refacere a sacristiei, mărite deja în anul 1471. 4. Cercetarea arheologică în exteriorul sacristiei a dovedit adosarea fundaţiei corului mărit la fundaţia noi sacristii, după anul 1471. Moneda descoperită într-un mormânt din caseta exterioară sacristiei, bătută în timpul domniei lui Matei Corvin, reprezintă un {terminus antequem} pentru întregul cimitir. În {interiorul Bisericii Azilului}, cu fonduri primite de la două firme de arhitectură locale a fost practicată o casetă în colţul de nord-vest. S-au obţinut informaţii stratigrafice privind raporturile între etapele de construcţie din faza gotică şi cea barocă, între biserica gotică şi o construcţie anterioară ei. Această construcţie, suprapusă de morminte aparţinând etapei gotice, a fost marcată de urmele unui pavaj din cărămizi şi a unor fundaţii din pietre. Sondajul arheologic efectuat într-o încăpere a imobilului din {strada Avram Iancu nr. 11} a permis obţinerea unor informaţii stratigrafice şi materiale arheologice privind evoluţia oraşului medieval Sibiu între sec. XIII-XVII. S-au identificat {două construcţii din lemn şi material mixt} (lemn, cărămizi, pietre) aparţinând {sec. al XIII-lea}. Nivelul de incendiu din cea de a doua clădire a fost datat pe baza unei monede cu efigia lui Carol Rober de Anjou (?) Dintr-o groapă cu fundul rotunjit, practicată de la nivelul locuinţei datată la sfârşitul sec. al XIII-lea a fost recoltat un bogat material arheologic. Menţionăm: un opaiţ şi cahla cu text intregibil descoperită în nivelele de locuire târzii (vezi planşa alăturată). Sondajul arheologic practicat pe locul amplasamentului {clădirii viitoarei Bănci Române de Dezvoltare} a permis cercetarea unei porţiuni din {canalul} ce intră în sistemul de protecţie a zidurilor de apărare medievale. Materialul arheologic descoperit probează că în sec. al XVIII-lea canalul a fost umplut, sistemul medieval de apărare fiind înlocuit de unul modern.