Situl se află amplasat pe dreaptă a râului Puturosu, pe un grind natural. Are aspectul unei movile ce dă impresia prezenţei în acest loc a unui tell. De altfel, a intrat în literatura de specialitate ca fiind un tell eneolitic. Situl a fost sondat în anul 1985 de către V. Teodorescu şi M. Peneş. Sondajul a fost realizat în urma săpăturilor preventive impuse de realizarea în zonă a unui bazin de înot, dar şi a a...ltor amenajări specifice unei baze turistice. Au fost identificate urmele unei aşezări eneolitice, a unei aşezări din sec. VI-VII p.Chr. şi a uneia medievale. De asemenea, în spatele bisericii au fost descoperite morminte creştine de inhumaţie fără inventar. În acest an, MJIA Prahova în colaborare cu MNIR au iniţiat cercetări sistematice în acest punct de interes arheologic, în cadrul unui proiect ce vizează abordarea ariei de N a culturii Gumelniţa în particular şi în general dinamica locuirii neo-neolitice în nordul Munteniei. Obiectivele principale ale campaniei 2010 au fost următoarele: sondarea marginii de E a tell-ului în vederea identificării aşezării, precizării stratigrafie şi a altor elemente specifice; sondarea marginii de V a sitului în vederea precizării întinderii sitului spre acea zonă; identificarea şi cartarea celorlalte obiective arheologice aflate în apropierea tell-ului, respectiv necropola medievală, situl medieval; identificarea altor obiective arheologice conexe sau nu cu acest sit. Toate aceste obiective au fost legate de stabilirea unei strategii de cercetarea arheologică în zonă pe termen scurt şi mediu. Sondarea sitului pe latura de E a impus o taluzare de o lăţime de 6 m şi o înălţime de 3,5 m. În urma acestei taluzări nu au fost identificate urme de locuire din epoca eneolitică, ci doar moderne. Au fost totuşi descoperite materiale arheologice în poziţie secundară, atât din epoca medievală cât şi eneolitică. Datorită unor intervenţii moderne generate probabil construcţiei „restaurantului” dar şi a bazinului de înot, tell-ul este îngropat. Pământul rezultat a fost depozitat deasupra tell-ului amplitudinea sa actuală fiind astfel mult accentuată. Latura de E este taluzată şi cimentuită pentru realizarea bazinului. Deasupra taluzării s-a realizat o rampă de acces pe o lăţime de 7 m peste care s-a turnat ciment. Pe latura de V au fost realizate 4 sondaje ce au avut dimensiunile de 4 x 1 m orientate N - S. Ele au fost aliniate pe două linii şi intercalate. În aceste sondaje au fost descoperite materiale arheologice specifice epocii eneolitice toate răvăşite, în poziţie secundară, respectiv ceramică, oase şi unelte din silex. La 250 m N de situl eneolitic, pe marginea de V a terasei, am identificat mai multe cruci din piatră acoperite în cea mai mare pare de pământ scurs de pe dealurile din apropiere. Crucile, conservate destul de bine, au inscripţii cu caractere chirilice, ceea ce pare să indice o vechime de peste 250-300 de ani. În zonă se află şi biserica actuală, care este mult mai nouă, cu o orientare atipică - respectiv cu altarul la N. Cimitirul aparţine probabil unei alte biserici, azi dispărută. Acest cimitir este supus distrugerii naturale datorită alunecărilor de teren. Am realizat şi cercetări de suprafaţă şi sondaje arheologice la V de sit. La aproximativ 150 m V de situl eneolitic, în punctul „La Morminţi”, a fost identificat un nou obiectiv arheologic. Se află pe o terasă joasă, pe partea dreaptă a pârâului, la V de un izvor. Am descoperit materiale arheologice din sec. III - IV p.Chr. Un alt sit descoperit se află vis-à-vis de situl eneolitic, pe terasa de pe partea stângă a pârâului. Materialele descoperite sunt atipice pot fi greu încadrate cultural.