.
Pârâu Boia | Comuna: Jupâneşti | Judeţ: Gorj | Punct: Scutaru Mic | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Epoca bronzului
Perioade:
Epoca bronzului târziu
Categorie:
Civil;
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Județ:
Gorj
Localitate:
Pârâu Boia
Comuna:
Jupâneşti
Punct:
Scutaru Mic
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Calotoiu Gheorghe responsabil Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Cotorogea Adina Gabriela Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu"
Cod RAN:
Raport:

Satul Pârâu Boia, comuna Jupâneşti-Gorj este situat pe DJ 66 Tg-Cărbuneşti – Ţânţăreni la 4 km SV de oraşul Tg-Cărbuneşti şi la 800 m de râul Gilort şi de-a lungul pârâului Boia, care-şi adună apele de pe dealurile din nord-vestul satului. Cercetările arheologice de la „Scutarul Mic” satul Pârâul Boia, Jupâneşti au fost efectuate în perioada 11-29 octombrie 2010 cu săteni din localitate şi sprijinul domnului ...primar Petre Guşiţă. Situl se întinde la câţiva metri mai la sud de Pârâul Boia şi pe o terasă superioară estică a Gilortului. Obiectivul cercetării arheologice a constat în salvarea informaţiei arheologice deoarece în zonă se efectuau arături agricole de toamnă. În acest sens au fost trasate două secţiuni S1 (10 x 1,5 m) şi S2 (10 x 1,5 m) orientate E-V cu punctul zero în colţul vestic al secţiunilor, care sunt paralele şi se află la 4 m una de cealaltă. Stratigrafia S1/2010 este următoarea: 0 – 0,15/0,20 m, strat vegetal; − 0,15 / 0,20 – 0,55/0,68 m, strat de culoare gălbuie deschisă; − 0,55/0,68 – 0,90/0,96 m, strat galben închis cu urme arheologice puţine; − 0,90/0,96 – 1,23/1,32 m, strat de culoare cenuşie cu materiale arheologice; − 1,23/1,32 m începe stratul galben steril din punct de vedere arheologic. S2/2010 prezintă următoare situaţie stratigrafică: 0 - 0,18/0,25 m, strat vegetal; − 0,18/0,25 – 0,60/0,74 m, strat galben de culoare deschisă; − 0,60/1,74 – 0,95/1,02 m, strat galben închis cu urme arheologice; − 0,95/1,02 – 1,25/1,36 m, strat de culoare cenuşie cu materiale arheologice; − 1,25/1,36 m începe un strat galben steril din punct de vedere arheologic. În cele două secţiuni practicate a fost surprins un singur nivel arheologic cuprins între 0,30-45 m grosime de culoare cenuşie. În S1 C1 între −0,98 şi –1,06 m au fost descoperite mai multe fragmente ceramice: un perete de vas din pastă semifină cenuşie care are ca ornamente linii paralele dispuse vertical, baza inelară de la un vas din pastă cenuşie, perete şi buză dreaptă cu o toartă ruptă din vechime confecţionată din pastă semifină cenuşie. În S1 C2 la −1,11 m a fost descoperit un fragment ceramic de la un perete de vas cu un ornament incizat sub formă de meandru, iar în acelaşi carou la –1,16 m a fost găsit un perete de vas din pastă semigrosieră roşiatică care are incizate romburi şi triunghiuri haşurate încadrate de trei linii paralele dispuse orizontal. În C3 la −1,09 m a fost întâlnit un perete de vas din pastă semigrosieră cu marginea dreaptă de culoare castanie care are sub buză un ornament şnuruit. Tot în C3 la –1,04 m a fost găsit un fragment de vas de la un perete cu toartă rotundă din pastă semigrosieră, cenuşie; iar la – 1,08 m au fost găsite o tortiţă din pastă cenuşie şi un fragment de vas miniatural cu buza dreaptă sub care este un şir sub formă de puncte. În C4 la −1,14 m a fost descoperit un fragment de vas tronconic din pastă semigrosieră cu buza dreaptă şi marginea rotundă cu urme de arsură secundară, iar la –1,21 m a fost găsit un perete de vas din pastă semigrosieră cu buza dreaptă şi marginea rotundă. În C5 la −1,12 m a fost descoperit un fragment de vas cu buza dreaptă, cu marginea rotundă din pastă cenuşie sub care sunt incizate două linii dispuse orizontal şi paralel, sub care sunt reprezentate trei triunghiuri incizate vopsite cu angoba albă. Sub acestea încadrate de alte două incizii sub care sunt trei romburi nehaşurate. În C6 la –1,16 m a fost descoperit un perete de vas de culoare cenuşie cu o toartă sub buză şi un alt perete de vas cu romburi incizate haşurate încadrate de linii paralele dispuse vertical. În C8 la –1,23 m au fost găsite o toartă fragmentară cu incizii paralele şi o protomă pe înălţimea maximă a toartei; la –1,20 m a fost descoperită o tortiţă şi un perete de vas din pastă cărămizie cu buza dreaptă de la un vas de provizii. În C9 la −0,98 m a fost depistată baza plată de la un vas din pastă castanie cu urme de arsură secundară. În acelaşi carou la −1,04 m a fost descoperit un fragment de vas cu baza inelară şi un fragment de toartă de culoare roşie; în C10, la –1,03 m au fost găsit un fragment de vas ce are sub buză ca ornament brâul alveolat, în acelaşi context arheologic a mai fost descoperită o toartă mică pe pântec şi un perete de vas cu buza dreaptă de culoare neagră. În S2/2010 în C8,9,10 a fost descoperită parţial o locuinţă de suprafaţă la −1,02 m. Aceasta porneşte de la −1,02 m şi se adânceşte până la –1,36 m şi conţine mult material arheologic. Complexul arheologic - cercetat parţial în S2 a dus la descoperirea unor bucăţi de lipitură în mare parte arsă şi S2 fragmente ceramice specifice perioadei bronzului târziu, material arheologic caracteristic culturii Verbicioara faza IV (D. Berciu). În acest complex închis a fost descoperit un fragment de râşniţă la −1,22 m în apropierea căruia au fost găsiţi 4 bolovani mari de râu grupaţi şi urme de cenuşă de la o vatră, care era slab conservată. În cele trei carouri menţionate astfel: de la −1,02 m şi −1,35 m a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, unde au fost depistate multe fragmente ceramice şi lipitură arsă cu urme de nuiele folosite la construcţia locuinţei. În C8 la −1,23 m a fost descoperit un fragment de vas de formă bitronconică din pastă cenuşie cu buza uşor evazată, care are pe exterior ornamentate două spirale şi un triunghi haşurat sub ele. În acelaşi carou la −1,28 m a fost depistat un capac din pastă semigrosieră cenuşie cu un orificiu circular în partea superioară. Alături de acesta au fost descoperite fragmente ceramice de la un vas borcan din pastă grosieră cu fundul plat. În C9 la –1,26 m a fost descoperit un perete de vas de culoare cărămizie ce are ca ornament incizat o spirală, din pastă cărămizie; la adâncimea de −1,32 m a fost descoperit un perete de vas ce are incizat un meandru; o buză de vas cu marginea rotundă sub care au fost incizate linii oblice scurte sub ea, a mai fost descoperit un fragment de capac ce are incizat un triunghi haşurat. În acelaşi context arheologic a fost descoperită la – 1,28 m o căniţă miniaturală fragmentară cu toartă supraînălţată ruptă din vechime din pastă cărămizie semigrosieră; o buză de vas din pastă semigrosieră cu marginea dreaptă ce are ca ornamente triunghiuri haşurate incizate şi linii verticale incizate în interior. Tot în C9 la –1,31 m a fost găsită o toartă ruptă din vechime de culoare cenuşie din pastă semigrosieră. În C10 la –1,20 m a fost descoperită o toartă din pastă semifină de culoare roşie şi un fragment de vas tronconic cu buza dreaptă ce are sub ea un ornament alveolat. La −1,26 m a fost găsit un fragment de vas din pastă cenuşie cu buza dreaptă, ce are ca motiv ornamental şnurul. La –1,32 m în acelaşi carou a fost depistat un fragment de vas tronconic de culoare roşie, care are sub buză un ornament alveolat. Între −1,20 –1,34 m au fost descoperite baza de la un vas din pastă grosieră sub formă de postament, pereţi de vase din pastă grosieră cu decor alveolat sub margine. În S2 a fost descoperită o parte dintr-o locuinţă de suprafaţă, unde urmează a fi efectuate noi investigaţii arheologice în vederea descoperiri întregului complex arheologic. În C1 al secţiunii S2 la –1,04 m a fost descoperită baza de la un vas sub formă de postament din pastă semigrosieră, castanie cu urme de arsură secundară. În acelaşi carou la –1,16 m a fost găsit un perete de vas cu buza dreaptă şi marginea rotundă, un fragment de vas din pastă semifină cu buza dreaptă şi o incizie dispusă orizontal sub aceasta. În C2 la –1,20 m a fost descoperit un perete de vas tronconic cu buza dreaptă iar sub marginea acestuia sunt dispuse incizii oblice. Tot în acelaşi carou la –1,12 m a fost depistat un fragment de vas tronconic cu buza dreaptă şi marginea rotundă ce prezintă un ornament alveolat sub ea, un perete de vas cu buza dreaptă şi marginea rotundă, fragmente de toarte de diferite dimensiuni, unele rupte din vechime. În C3 la −1,24 m a fost descoperită buza evazată de la un vas care atât în interior şi exterior sunt reprezentate triunghiuri haşurate cu vârful în sus, în acelaşi context arheologic la –1,28 m a fost găsit un perete şi o buză de vas din pastă semigrosieră. În C4 la –1,12 m a fost găsit un fragment ceramic cu buza evazată sub care sunt incizate romburi dispuse pe orizontal într-un şir, fragmentul este din pastă semigrosieră de culoare roşie. În C5 la –1,28 m din aceeaşi secţiune S2 au fost depistate un fragment ceramic de culoare cenuşie cu buza dreaptă sub care se află un ornament şnuruit şi baza plată de la un vas de culoare cenuşie din pastă grosieră. În C6 la –1,17 m a fost găsit un fragment de vas tronconic din pastă semigrosieră de culoare cărămizie cu buza dreaptă. În acelaşi carou la –1, 23 m a fost descoperită baza plată de la un vas de provizii. În C7 la –1,23 m a fost găsit peretele unui vas tronconic din pastă semifină, cenuşie ce are incizat pe pântec linii orizontale paralele pentru ca la –1,18 m să apară un fragment ceramic cu buza dreaptă şi marginea rotundă ce are sub ea un brâu alveolat iar sub acesta linii paralele dispuse orizontal. Tot pe teritoriul comunei Jupâneşti în satul Vierşani, punctul „Poarta Luncii”, la 6 km S de situl „Scutarul Mic” descoperit în toamna anului 2010, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, prin Gheorghe Calotoiu a efectuat cercetări arheologice în perioada 1989-1991, unde a fost descoperită o aşezare din epoca bronzului târziu. Fragmentele de vase tronconice descoperite la Pârâul Boia – Jupâneşti îşi au analogii în mai multe descoperiri din Oltenia: Vlădeşti1 (Vâlcea), Oprişor2 (Mehedinţi), Vierşani – Jupâneşti3. Vasele bitronconice fragmentare găsite la Pârâul Boia prezintă asemănări cu descoperirile de la Ceplea – Plopşoru4, (Gorj), Cârcea – „Viaduct”5 (Dolj), Malovăţ6 (Mehedinţi). Fragmente de castroane cu buza dreaptă se întâlnesc la Pârâul Boia şi îşi găsesc analogii în descoperirile de la Vierşani – Jupâneşti7 Căzăneşti – Săveasca8 (Vâlcea), Oreviţa Mare9 (Mehedinţi), Roşia de Amaradia10 (Gorj). Analogii cu fragmentele de ceşti descoperite la ”Scutarul Mic” – Pârâul Boia întâlnim la Vierşani – Jupâneşti11, Oreviţa Mare12 (Mehedinţi), Ponoarele13 (Mehedinţi), Roşia de Amaradia14 (Gorj). Capace fragmentare asemănătoare cu cele de la Pârâul Boia s-au descoperit la Vierşani – Jupâneşti15. Ca elemente decorative întâlnim pe fragmentele ceramice descoperite la Pârâul Boia – Jupâneşti brâul alveolat sau crestat, decor ce apare în special pe vasele tronconice, descoperite în tot arealul culturii Verbicioara. Motivul meandrului întâlnit la Pârâul Boia îşi are analogi la Vierşani-Jupâneşti16 şi Roşia de Amaradia17. Acest motiv ornamental decora ceştile şi castroanele fragmentare. Spirala este întâlnită pe ceşti fragmentare la Pârâul Boia dar şi la Vierşani – Jupâneşti18. De asemenea, în cercetările arheologice de la Pârâul Boia s-au descoperit fragmente ceramice cu triunghiuri şi romburi incizate de multe ori haşurate. Aceste ornamente îşi au analogi în descoperirile arheologice de la Vierşani-Jupâneşti19, Roşia de Amaradia, Oreviţa Mare20 (Mehedinţi) cât şi în siturile arheologice din perioada bronzului târziu din nord-estul Olteniei. Situl arheologic de la Pârâul Boia – Jupâneşti se încadrează cronologic în perioada bronzului târziu, în cultura Verbicioara faza IV (D. Berciu).

English Abstract:

The archaeological investigations at “Scutarul Mic” in the village of Pârâul Boia, Jupâneşti, were conducted between 11th and 29th of October 2010. The site stretches a few meters farther to the south of Pârâul Boia and over an upper terrace east of Gilortului. The archaeological investigation was intended to rescue the archaeological data because in the area autumn agricultural plough went on. We discovered pottery material that makes it possible to date the site to the Late Bronze Age, to the Verbicioara culture phase IV (D. Berciu).

Note Bibliografice:

1. D. Berciu, P. Purcărescu, P. Roman, M.C.A, VII, 1959, p.131-134.


2. G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în judeţul Mehedinţi, Drobeta, VII, 1996, p. 41; Idem, Cultura Verbicioara în jumătatea vestică a Olteniei, Craiova, 2004, p.131, pl. LXVII/4.
3. Gh. Calotoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Verbicioara în judeţul Gorj, Litua, VI, 1994, fig.1/1,2.
4. Idem, Cercetările arheologice de la Ceplea- Plopşoru, jud. Gorj, Drobeta, XVII, 2007, p. 42.
5. M. Nica, Date noi cu privire la geneza şi evoluţia culturii Verbicioara, Drobeta, VII, 1996, fig. 12/1a, 1b, p.27.
6. G. Crăciunescu, op.cit. , Craiova, 2004, p.189.
7. Gh. Calotoiu, Descoperiri arheologice din epoca bronzului din Gorj, Litua, XII, 2009, p.76; Idem, op.cit., Litua , VI, 1994, pl.II/4,6.
8. Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, 1995, fig. 10/1,9.
9. G. Crăciunescu, op.cit., Craiova, 2004, pl.LXXIII/1.
10. Gh. Calotoiu, op. cit., Litua, XII, 2009, p.78.
11. Idem, Aşezări traco-geto-dacice în bazinul mijlociu al Jiului, Tg-Jiu, 2007, p.39.
12. G. Crăciunescu,op.cit.,Craiova, 2004, pl.LXXII/1.
13. Ibidem,pl.XXI/1.
14. Gh. Calotoiu, op.cit., Litua, XII, 2009, p. 87.
15. Idem,op.cit., Litua, VI, 1994, fig.6/6.
16. Ibidem, pl.I/7; II/5.
17. Gh. Calotoiu, op.cit., Litua, XII, p. 79.
18. Idem, op.cit., Litua, VI, 1994, pl.II/5,6, pl. IV/4.
19. Ibidem, pl.II/4; pl.III/5;pl.V/4.
20. G. Crăciunescu, op.cit., Craiova, 2004, pl.LXXXVI/1.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO