Şagu | Judeţ: Arad | Punct: Autostrada Arad-Timişoara, km 24+360 - 24+590 | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
4670
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Civil; Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 12153.02 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Șagu
Localitate:
Șagu
Punct:
Autostrada Arad-Timișoara, Km 24+360 - 24+590
Localizare:
| 12153.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stăncescu | Roxana Elena | participant | Instiuție Nedefinită |
| Ursuţiu | Adrian | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Bârcă | Vitalie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş | Sorin Ilie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările de suprafaţă la nivelul solului efectuate de către un colectiv de arheologi de la Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Banatului Montan, Reşiţa, Complexul Muzeal Arad, au dus la recoltarea unor fragmente de ceramică smălţuită şi caolinică, fără alte urme de habitat mai consistente, indicându-se prezenţa unei locuiri de scurtă durată, plasată cronologic în intervalul sec. XVIII - XIX.
Situl se află localizat pe o terasă înaltă, mărginită pe laturile de N, V şi S de pante relativ abrupte, cu orientare E - V pe axa lungă, situată la cca. 2,5 km V de localitatea Hunedoara Timişană.
Cercetările arheologice preventive au fost efectuate între 05.07.2010 - 08.08.2010 fiind practicată decaparea mecanică a întregii suprafeţe delimitată ca sit (2,57 ha). Decopertarea a avut ca scop îndepărtarea stratului de teren arabil, cu o grosime variind de la -0,80 m. în zona mediană a terasei, la -0,10 m spre limitele exterioare. Sub acest nivel urmează un lut galben roşcat, compact în care s-au conturat complexele arheologice.
În vederea documentării stratigrafiei sitului, au fost executate şi documentate 52 de profile, (P001-P052), repartizate uniform pe întreaga suprafaţă. Pe întregul sector situaţia stratigrafică este asemănătoare celei deja menţionate. Diferă doar culoarea şi consistenţa pământului care reprezintă nivelul de steril arheologic.
În total au fost identificate opt complexe (Cx001-Cx008), din care şapte gropi menajere. Şase din aceste gropi (Cx001,003,005,006,007,008) sunt dispuse grupat în jurul unei locuinţe adâncite (Cx004). Gropile sunt de dimensiuni variabile, cu inventar menajer (fragmente ceramice atipice, chirpici), în timp ce cel de-al 8-lea complex (Cx004), din care provin şi cele câteva fragmente ceramice relevante, reprezintă o locuinţă sezonieră, ce aparţine bronzului timpuriu, mai precis grupului cultural Gornea-Orleşti (BT III, după periodizarea lui Fl. Gogâltan), plasat în cronologia absoluta in sec. XXIII - XXII a.Chr. Locuinţa adâncită împreună cu gropile aferente constituie un ansamblu.
O altă groapă menajeră aparţine perioadei medievale timpurii (Cx002) şi se află la cca. 100 m S de complexele preistorice. Complexul poate fi plasat cronologic în sec. XI-XII exclusiv pe baza materialului ceramic. Din cele câteva fragmente recoltate din conţinut menţionăm o buză de vas borcan decorată cu ciupituri şi un fragment din buza îngroşată a unui căzănel.
Nu a fost identificat un nivel arheologic aferent acestor locuiri, fapt datorat credem noi, caracterului superficial, temporar şi de mică amploare al acestora. Pe restul suprafeţei cercetate nu a fost identificat nici un alt complex arheologic.
Ca urmare a investigaţiilor efectuate a fost identificat un nou reper în repertoriul descoperirilor epocii bronzului timpuriu din Banat, pentru o secvenţă relativ puţin cunoscută. Chiar dacă avem de-a face cu o locuire temporară, de mică amploare (fapt probat şi de cantitatea redusă de ceramică), practic de o locuinţă izolată cu gropile menajere aferente, importanţa acesteia în contextul epocii este semnificativă.
De asemenea, complexul medieval timpuriu „izolat” probează existenţa în apropiere a unui sit aparţinând acestui interval, sit de asemenea inedit anterior începerii proiectului de autostradă. Locuirea medievală timpurie trebuie că se extinde spre latura de V a terasei, în afara arealului ce a constituit obiectul contractului.