În prezent în Sectorul A se desfăşoară cercetări arheologice în două puncte. Primul se găseşte în zona aflată imediat la N de Basilica A, iar al doilea puţin mai la N de acest punct, centrat pe strada ABV IV. Cercetările anterioare din Sectorul A s-au concentrat asupra a două obiective: Basilica A (cercetată de Ion Barnea) şi cartierul roman târziu cuprins între zidul de incintă, basilica şi străzile principale... cardo şi decumanus (cercetat de Alexandru Barnea). Cercetarea arheologică din primul punct menţionat are ca scop completarea informaţiilor planimetrice si stratigrafice cu privire la aceasta zonă a oraşului roman, aflată la N de Basilica A şi în continuarea cartierului roman târziu menţionat anterior. În cele 4 secţiuni trasate în anul 2010 (S 33-36) nu au fost identificate construcţii noi. În S 32 începută în anul 2009 se puteau observa două ziduri, laturi ale unui edificiu târziu care foarte probabil se continuă până la cardo. Alături de vechile secţiuni în care am continuat cercetarea, în timpul campaniei de anul acesta am trasat S 37, secţiune nouă, la V de S 33, cu dimensiunile 5 x 5 m. Aici s-a identificat un zid, orientat N - S, din blocuri masive de piatră, unele fasonate, legate cu pământ, care se închide cu zidul orientat V - E din S32. Din punct de vedere stratigrafic în S37 apar următoarele straturi: strat vegetal, dărâmătură amestecată cu pământ negru şi mult material ceramic (vase ceramice - extrem de fragmentare, materiale de construcţie - ţigle şi olane), pământ cenuşiu roşiatic cu foarte mult chirpic. În interiorul secţiunii apare un edificiu, parţial cercetat, a cărui elevaţie era din piatră şi chirpic, iar acoperişul era din ţigle şi olane. Nivelul de călcare din interiorul edificiului reprezentat de o podea de lut galben cenuşiu cu puternice urme roşiatice de chirpic. Pe acest nivel se păstrează fragmente mari de chiupuri vase de provizii sparte pe loc şi urme de arsură, posibile ale unei vetre. În exteriorul edificiului, pe latura de V apare strada cardo, foarte bine păstrată. Au putut fi observate foarte bine nivelul de piatră al străzii, peste care in ultima fază de folosire a acesteia se aplică un ultim nivel de lut galben. În urma desfiinţării unor martori s-a obţinut o suprafaţă denumită convenţional S 34-36. Pe cea mai mare parte a acesteia nu au fost identificate noi construcţii de piatră. În S 34-36 au fost cercetate mai multe puncte: o construcţie circulară, din piatră, anterior identificată, peste care s-a putut observa cum se construieşte zidul atrium-ului basilicii A. Lângă această construcţie, la E de ea, a fost observat un aliniament de pietre, despre care nu se poate preciza deocamdată ce reprezintă. La V de construcţia circulară apare o zonă de arsură şi un rest de zid (din piatră legată cu pământ galben, curat si bine bătut), sub care apare un posibil nivel de călcare (stradă?), între construcţia circulară şi colţul edificiului anterior menţionat. În extremitatea de V a S34-36 am început un sondaj în vederea identificării unor construcţii mai vechi. Deocamdată s-a putut observa sub cel mai nou strat de dărâmătură o nivelare masivă cu lut galben curat, strat ce a fost identificat în toată zonă aflată în cercetare şi care măsoară circa 0,50-0,60 m. Sub acest nivel a fost identificat un zid, din piatră legată cu pâmânt care la momentul nivelării fusese deja demantelat. Pe profilul de V al sondajului (S 34) se văd următoarele straturi: vegetal, dărâmătură (piatră, ţigle, cărămizi, pământ cenuşiu), pământ cenuşiu amestecat cu pietricele şi rare fragmente de cărămidă şi pigment de arsură, strat gros de lut galben, bine bătut, extrem de dur. Prin răzuieli succesive în suprafaţă (S 34-36) au fost identificate mai multe straturi: posibile nivele de călcare: pământ galben cu mortar (la exterior spre V de zidul care merge spre N), pământ galben cu fragmente ceramice, oase de animale, gros de cca 0,10 m, pământ galben moale. În S 28, începută în 2009, a fost identificat un nivel de mortar, un rest de pavaj peste care se află lutul galben care reprezintă nivelarea masivă, aceeaşi care apare şi în S 34-36). Pavajul este tăiat de un zid orientat E - V, identificat anterior şi numit convenţional 27/28 şi suprapus de un alt zid care merge spre N. zidul numit convenţional Z27/28 împreună cu zidul adosat basilicii în colţul de NV formează două laturi ale unei anexe. Este prima de acest fel identificată pe latura nordică a basilicii. Acestei anexe i se adosează mai târziu, nu se ştie deocamdată când, un alt zid, al unei alte încăperi, zid care este construit peste nivelarea cu lut galben deja amintită mai sus. În anexă au fost identificate un vas aproape întreg şi materiale de construcţie. Vasul este o amforetă căreia îi lipsesc torţile, cu fundul găurit din antichitate şi cu o urmă de arsură pe ea, iar materialele de construcţie, sunt cărămizi întregi şi fragmentare, tigle, olane, căzute în momentul distrugerii basilicii. Pentru a putea stabili eventual prezenţa altor anexe pe latura nordică s-a mers în adâncime şi în alte secţiuni, începute anterior. Deocamdată nu apar structuri de zid dar au putut fi identificate aceleaşi nivele de călcare ca şi în zona de la N de atrium-ul basilicii. În plus mai multe obiecte mărunte (două chei, un cercel, fragmente de sticlă, un zar de ceramică, o posibilă piesă de la o jucărie de lut etc) au apărut din ceea ce pare a fi o groapă menajeră. Materialul arheologic de anul acesta este tipic perioadei romane târzii, formele şi tipurile ceramice identificate în timpul cercetării arheologice fiind asemănătoare celor din campaniile anterioare. Ceramica a fost spălată, marcată, inventariată şi depozitată în muzeul din localitate. La fel s-a procedat şi cu oasele de animale. Monedele (5 buc.) descoperite anul acesta au fost aduse la IAB şi predate pentru curăţare şi identificare lui Aurel Vâlcu de la Sectorul Numismatic. De asemenea, obiectele din fier şi bronz au fost predate pentru curăţare şi restaurare Georgianei Mureşan de la Compartimentul de Desen - Restaurare - Foto.