Cercetările arheologice din sectorul A (strada ABV IV şi AV 2’) au urmărit şi în acest an continuarea cercetării ansamblului de locuire romano-bizantin din zona de nord-est a cetăţii. Dezvelirea suprafeţei cercetate până acum a început în anul 2003, ca sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu planimetria structurii urbane târzii din sectorul menţionat. Cercetările efectuate în acest an au u...rmărit lămurirea stratigrafiei străzii ABV IV precum şi a raportului cronologic dintre limita vestică a edificiului A 7, limita estică a edificiului A 10, zidul de piatră cu mortar (orientat N - S şi preluat de edificiul A 10) şi sarcofagul refolosit ca prag (de văzut rapoartele precedente) implantat între ele. De asemenea a fost deschisă o nouă secţiune, cu dimensiunile de 11 x 3 m, orientată N - S, cu rolul de a continua spre vest cercetarea sistematică a străzii ABV IV. Astfel în strada ABV IV a fost deschis un nou sondaj de 6 x 2 m, numit S 5’ datorită faptului că a fost trasat pe locul fostei secţiuni S 5. Acesta este orientat E - V şi are drept limită de răsărit peretele estic al sarcofagului iar limită de apus trotuarul edificiului A 10. Stratigrafia se prezintă în felul următor: peretele nordic al sarcofagului avea la nivelul său superior un rând de lespezi de piatră, cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 m, ce făceau probabil parte din ansamblul târziu al intrării, ce folosea ca prag sarcofagul. Sub acestea se află un nivel de distrugere compus din fragmente de cărămidă, litice şi ceramice, precum şi numeroase urme de arsură. Aici a fost identificat un pentanumus, probabil din vremea împăratului Anastasius. Sub acest nivel se află o asiză, ce sprijină peretele nordic al sarcofagului, compusă din blochete de piatră, cu dimensiunile de 0,25 - 0,30 m, aşezate pe un strat de pământ gălbui, tasat, cu grosimea de 0,09 m. Una dintre aceste blochete era de fapt un antefix din piatră, refolosit, ce provenea de la un monument funerar. Sub asiză, dar planimetric, în jumătatea vestică a sondajului, a fost surprins pe o porţiune mai mare, un nivel compus din blochete mici de calcar, lustruite de o îndelungată călcare (nivelul N 1), identificat în săpăturile trecute în faţa edificiului A 8 şi apoi în sondajele S 2’ (în acest sondaj efectuat în campania 2008 a fost precizată stratigrafia străzii până la adâncimea de 4,10 m) şi S 4’ (campania 2009). Pe acest nivel a fost găsită o altă monedă, ce urmează a fi identificată ulterior. Urmează un strat brun cenuşos, cu grosimea de 0,30 cm, compus din fragmente de cărămizi, fragmente litice şi ceramice, sub care se află nivelul N 4, identificat în cele două sondaje menţionate mai sus. Acest nivel, amplasat mai sus decât poziţia sa din sondajul S 2’ (-0,75 m) şi S 4’ (-0,60 m), confirmă teoria emisă în campania 2008, că panta antică corespunzătoare acestui nivel al străzii avea un traseu descendent, de la vest la est. În acest nivel, la distanţa de 0,15 m de zidul cu mortar orientat N - S, a fost identificată o groapă de gunoi, ce perforează nivelul străzii până la adâncimea de 0,60 m (ea a permis măsurarea grosimii nivelului N 4, care aici este de 0,22 m). Planimetric ea este corespunzătoare edificiului A 10, iar materialul ceramic fragmentar, consistent, corespunzător sec. V - VI p. Chr., demonstrează că aceasta era utilizată, normal, înainte de abandonarea cetăţii. Ţinând cont de situaţia amintită mai sus am decis resecţionarea sondajului, în dreptul sarcofagului, pentru a salva elementele menţionate anterior. Astfel am trasat în acesta o casetă, cu dimensiunile de 2 x 2,10 m, pentru a observa stratigrafia acestui element de arhitectură târzie. Sub stratul de pământ gălbui tasat se află un strat brun, gros de 0,10 m. Imediat mai jos se află un alt strat gălbui, prăfos, gros de 0.22 m. La jumătatea acestuia se află o lentilă cu fragmente ceramice, lungă de 0,90 m şi lată de 0,06 m. Imediat sub stratul gălbui prăfos apare un nivel de călcare compus din lespezi de piatră cu dimensiunile de 0,30 x 0,30 m şi cărămizi de chirpici. Urmează un strat gros de 0,15 m, compus din pământ gălbui brun şi apoi un ultim strat, gros de 0,15-0,20 m compus din pământ brun cu numeroase fragmente litice. Această casetă a avut şi rolul de a surprinde fundaţia zidului de piatră cu mortar orientat N - S. Zidul are în fundaţie o lăţime de 1,55 m, compusă din blochete de piatră legate cu pământ, cu dimensiunile de 0,35 x 0,40 m. Lăţimea elevaţiei este de 1,40 m, deci substrucţia este mai lată cu 0,15 m. Acesta are emplecton, compus din piatră, mortar şi ţigle, iar pe latura vestică a acestuia s-au menţinut blocuri din piatră regulată, fără bosaj, cu dimensiunile de 0,70 x 0,45 m, tehnica folosită fiind opus quadratum. Edificiul căruia îi aparţinea a fost dezafectat de instalarea străzii ABV IV. Zidul reapare sub stradă, în planul geomagnetic efectuat în anul 2009. Ţinând cont de informaţiile, dimensiunile şi structura acestuia prezentate mai sus, precum şi de orientarea sa N - S, perpendiculară pe strada ABV IV, edificiul este anterior străzii de secol V - VI p. Chr. Rămâne ca cercetări ulterioare să stabilească dacă acesta aparţine secolului IV p. Chr. sau este anterior. Tot în această campanie a fost deschisă o nouă secţiune, S 11, orientată N - S, cu dimensiunile de 11 x 3 m, cu rolul de a continua spre vest cercetarea sistematică a străzii ABV IV. În profilul estic al secţiunii, la 2,5 m de limita sa sudică, a apărut, imediat sub stratul vegetal, un zid din blochete de calcar, cu dimensiunile de 0,20 x 0,20 m, legate cu pământ, lat de 0,55 m, ce dispare oblic în profil. El aparţine ultimei faze de funcţionare a cetăţii şi este probabil contemporan cu zidul rudimentar ce suprapune zidul vestic al edificiului A 7 (are în structura sa un fus de coloană refolosit), cu nivelul de călcare (compus din mici blochete de calcar aranjate regulat) ce reprezenta ultima fază a intrării în edificiul A 9 şi cu anexa acestui edificiu (de văzut rapoartele anterioare). În secţiune a apărut, la -0,25 m, continuarea zidului nordic al edificiului A 10. Acesta are lăţimea de 0,75 m şi este compus din blocuri de piatră, frumos fasonate, legate cu pământ. La 0,70 m de profilul estic a apărut limita unei intrări, cu lăţimea de 1,50 m, îngustată spre est, într-o anumită perioadă, cu două blocuri cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 m. Aici au fost găsite două monede, una la adâncimea de 0,10 m şi alta la 0,30 m, urmând a fi identificate ulterior, odată cu celelalte găsite în sector. Limita vestică a intrării este marginită de un trotuar compus din trei blocuri de calcar cu dimensiunile de 0,45 x 0,45 m. Este posibil ca acesta să reapară şi la limita estică a intrării, dar acestea, dacă există, sunt suprapuse de zidul rudimentar amintit mai sus. În extremitatea nordică a secţiunii a apărut, la adâncimea de 0,20 m, prelungirea zidului sudic al edificiului A 9, acesta având grosimea de 0,75 m. La 1,05 m de profilul estic a apărut colţul zidului, compus dintr-o bază de portic păstrată fragmentar, ce avea probabil şi rolul de protecţie a clădirii spre vest. În faţa acestuia reapare trotuarul edificiului, pe o lungime de 0,80 m şi o lăţime de 0,35 m. La vest de clădire, săpătura a pus în evidenţă un prag, compus din două lespezi cu dimensiunile de 0,80 x 0,60 m. Imediat sub prag apar două blocuri dispuse oblic, ce aveau rolul de a proteja faţada vestică a clădirii de apele pluviale. Spre nord pragul aste continuat de o stradelă, în pantă descendentă, pavată cu lespezi de piatră de dimensiuni diferite, ce reapare pe planul geomagnetic, ca un culoar de acces spre clădirile construite la nord de edificiul A 9. În interiorul încăperii A 9 α, la vest de cele trei vase de provizii găsite în campanile anterioare, a fost trasat un nou sondaj. La - 0,10 m, săpătura a pus în evidenţă o groapă dreptunghiulară de provizii, lutuită (dimensiuni 1,50 x 1,10 m), la nord de aceasta fiind identificată o vatră. Un alt obiectiv al campaniei a fost desfiinţarea martorilor (de est şi de sud) rămaşi după trasarea secţiunii S 10. Desfiinţarea primului martor a pus în evidenţă 39 de fragmente de sticlă, găsite la un loc, ce făceau probabil parte dintr-o fereastră, amplasata în zidul vestic al edificiului A 9. Poziţia sa ar fi justificată de existenţa spaţiului liber existent la vest de acesta, unde se află amplasate stradela pavată şi magazia adosată în exterior clădirii.