Cercetările începute anterior în zona centrală a satului Nufăru prin trasarea unei suprafeţe S1 BUFET, cu dimensiunile de 13X6,60 m, orientată est-vest, au continuat în 1996 (finanţate de MMN şi IAB), în vederea studierii vieţuirii din interiorul aşezării fortificate datând din epocă bizantină şi a depistării evenimentelor urme de vieţuire anterioare ridicării cetăţii, care s-au dovedit că erau reprezentate ...de strat cultural şi complexe aparţinând epocii getice. Epoca medievală timpurie În cadrul nivelului corespunzător sec. XI, s-au cercetat încă două locuinţe şi şase gropi menajere, descoperindu-se un bogat material arheologic. Locuinţele, parţial dezvelite, sunt adâncite, au formă probabil rectangulară, cu dimensiunile surprinse de 3,00X2,60 m/3,90X3,20 m, sprijinite pe pari de lemn, identificaţi pe baza gropilor păstrate, au podele de lut galben şi instalaţii de foc reprezentate de un cuptor de piatră, respectiv o vatră înconjurată de pietre. În umplutura gropilor locuinţelor şi a celor menajere, s-a descoperit, în afară de pietre, oase de animale, resturi de chirpic, pigmenţi de cărbune şi cenuşă, cărămizi, solzi de peşte, şi un bogat material arheologic databil în sec. XI (ceramică aparţinând atât categoriei comune, specia nisipoasă cu decor incizat, orizontal, vertical sau în val, cât şi celei de factură superioară - amfore), obiecte mărunte (confecţionate din lut, os, corn, piatră, bronz, sticlă, reprezentate de fusaiole (inclusiv de Ovruci) şi greutăţi pentru război şi plasa de pescuit, piese din os şi corn - o unealtă pentru decorarea ceramicii, o piesă de tolbă (psalie), plăsele din corn, cârlige de undiţă, vârfuri de săgeţi şi de lance, bile de praştie, brăţări din sticlă şi bronz, mărgele din sticlă, obiecte fragmentare din sticlă, bronz şi fier, zgură de sticlă şi de fier). Epoca getică Este marcată de strat de cultură şi de o serie de complexe arheologice: două cuptoare, o vatră de mari dimensiuni - 1,25X0,90 m şi înălţimea de 0,15 m şi trei gropi menajere. Cuptoarele, păstrate pe o înălţime de 0,24-0,30 m, sunt de formă circulară sau ovală, de dimensiuni mici (0,90/1,30X1,10 m), fără pilon central de susţinere. Materialul arheologic (databil în sec. IV-III a. Chr. şi I a. Chr. - I p. Chr.), este reprezentat în principal de ceramică, în stare fragmentară, provenind atât de la vase modelate cu mâna, din specia poroasă, în special oale-borcan, cu proeminenţe sau butoni pentru manevrare, ornamentate cu brâuri alveolate sau crestate, cât şi de la vase lucrate cu roata, din pastă fină, cenuşie (o fructieră întregibilă decorată prin lustruire, o toartă torsadată, provenind probabil de la o cană, cupe). Materialului local i se adaugă importurile elenistice: fragmente ceramice cu firnis negru, o căniţă "pergameniană", amfore, două torţi de amfore ştampilate (una de Thasos, databilă post 340 a. Chr. cealaltă de Sinope, databilă cca 260-250 a. Chr. - identificări N. Conovici).