Jurilovca | Judeţ: Tulcea | Punct: Capul Dolojman | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
470
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Jurilovca
Localitate:
Jurilovca
Punct:
Capul Dolojman
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mănucu-Adameşteanu | Mihaela | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Iacob | Mihaela | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Lungu | Vasilica | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv | Eugen Dorel | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Topoleanu | Florin George | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Tudorache | Vera | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mihăilescu-Bîrliba | Lucreţiu | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Alexandrescu | Medeea | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Aron | Viorel | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
A. Sectorul F.E.
Obiectivele campaniei 1996 în sectorul F.E. al şantierului arheologic Orgame/Argamum au fost:
- efectuarea unor {observaţii stratigrafice, de verificare}, cu ocazia înlăturării profilelor rămase în urma executării casetelor C1-C17 în perioada 1991-1994.
- {consolidarea zidurilor monumentelor degajate}, în vederea asigurării conservării acestora până la o intervenţie specializată;
- {completarea studiului de urbanism antic}, prin executarea de relevee, secţiuni, observaţii şi verificări stratigrafice asupra fazelor constructive şi funcţionale ale unităţilor urbanistice revelate de săpăturile arheologice din sector. Au fost evacuate profilele dintre C2-C3, C1-C7, C2-C8, C5-C11, C6-C12, C7-C8, C8-C9, C10-C11 (parţial), C11-C12, C7-C13, C8-C14, C11-C17, C13-C14, C14-C15, C16-C17. Cu acest prilej au fost înregistrate {detalii semnificative} privind {fazele şi tehnicile constructive ale edificiilor din epocile greacă şi romano-bizantină}. Acestea sunt marcate prin demantelări, suprapuneri şi preluări parţiale de tronsoane de zid, adosări, ajustări funcţionale (recompartimentări, dezafectări de uşi), utilizarea de material de construcţie diferit ca natură şi grad de prelucrare, tehnici constructive diverse. S-au confirmat {principalele momente constructive} observate în anii anteriori, cu evidenţierea {fazelor târzii ale "ED" (sfârşitul sec. V-VI p.Chr.)} şi existenţa resturilor unor clădiri atribuibile perioadei preromane ("EG", "CH", "CC") - din sec. IV-III a.Chr. Au fost identificate şi parţial cercetate {două complexe noi din perioada preromană} ("EH" şi "CC") datând din sec. IV şi respectiv, sec. III a.
Chr. Ultimul pare să fi fost contemporan cu una din fazele de funcţionare ale "EG", investigat în anii 1994-1995. Atât "EH" cât şi "CC" erau construite din piatră legată cu pământ şi aveau acoperiş din ţiglă. Observaţii preliminare asupra orientării zidurilor lor îngădue presupunerea apartenenţei lor la o reţea de locuire corespunzând unui program urbanistic racordat la existenţa incintei contemporane, ipoteză deja avansată în urma cercetărilor din anul 1995. (v. Com. Naţ. Arh., Cronica Cercetărilor Arheologice Campania 1995, Buc. 1996, p. 69-70, nr. 78). În apropierea "CC", spre V, a fost identificată o
groapă menajeră databilă în prima jumătate a sec. V a.Chr. În cursul cercetării a fost recoltat un bogat material ceramic, parţial intregibil, un număr de 23 monede din bronz greceşti şi romane, o monedă de aur de la Anastasius, teracote greceşti fragmentare, o gemă romană, diverse obiecte mărunte din metal, piatră şi ceramică. Tot inventarul mobil descoperit completează colecţia "Orgame/Argamum" adăpostită de Muzeul de Istorie şi Arheologie al ICEM Tulcea.
B. Sector Bazilica II
În campania anului 1996 principalele eforturi au fost îndreptate către demantelarea martorilor dintre casetele sectorului Bazilica II, cu scopul obţinerii unei situaţii de ansamblu mai lesne de interpretat grafic. Astfel, au fost demantelaţi martorii dintre şirurile de casete A şi B parţial C, însumând 12 casete. Cu această ocazie, s-au putut face noi observaţii stratigrafice şi constructive din care amintim doar pe cele din Edificiul 5, aflat în colţul de NV al sectorului. De asemenea, au fost trasate trei noi casete - D5-D7 - în care s-a ajuns pe un strat compact de dărâmătură la -0,20 - 0,50 m de nivelul actual de călcare. Materialul arheologic recoltat, în special ceramica, este reprezentat mai ales prin fragmente de amfore
şi ceramică de bucătărie iar cele câteva monede descoperite nu fac decât să confirme datarea nivelurilor romane târzii din acest sector.
C. Sectorul extra muros ("EM")
Au fost continuate cercetările în suprafeţele deschise în anul 1995, în scopul obţinerii unor precizări cu privire la etapele constructive şi forma de locuire a acestei zone, amplasată în afara fortificaţiei romano-bizantine. Cu acest prilej au fost degajate două încăperi ale Edificiului F6 şi un mormânt de înhumaţie aparţinând necropolei romane târzii. Ceramica recoltată ilustrează forme caracteristice sec. II-IV p.Chr., iar monedele descoperite aparţin secolului IV p. Chr.
D. Sectorul Necropola tumulară
Cercetările din anul 1996 s-au concentrat în sectorul II al necropolei tumulare greceşti, aflat în partea de nord a acesteia. Au fost continuate cercetările iniţiate în 1995 la un {grup de tumuli din sec. VI a.Chr.}, urmărindu-se obţinerea de date noi cu privire la începuturile şi topografia necropolei. În cele două campanii au fost investigate {14 morminte arhaice}, dotate cu un bogat şi variat inventar ceramic, în care componenta greco-orientală este dominantă: vase wild Goat, cupe cu benzi, vase -coroană, amfore chiote şi de Lesbos, ceramică cenuşie. Alături de ea apar câţiva aryballoi corinthieni, vârfuri de săgeţi. Se remarcă descoperirea, în {ringul unui mormânt din sec. VI a.Chr.} distrus, a unui mic {tezaur de monede
histriene din argint} (39 piese: 3 didrahme, 36 oboli), adăpostit într-un askos attic cu figuri roşii. O altă descoperire importantă este cea a unui {fragment de relief funerar din marmură}, de raportat la epoca elenistică, a cărei amprentă în sectorul investigat al necropolei a fost identificată încă din anul 1995. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin