Industria materiilor dure animale şi podoabe litice aparţinând culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2011 în situl preistoric de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc - „Dâmbul Cetăţii", jud. Harghita (în continuare, PCD) către un colectiv condus de dr. Valeriu Cavruc şi dr. Dan Lucian Buzea (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) au ...prilejuit şi recuperarea unui lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), ca şi a unei piese de podoabă litice speciale, atribuite culturii Cucuteni-Ariuşd şi culturii Wietenberg. Piesele provin din nivelul III al locuirii eneolitice (din afara complexelor) şi din nivelul epocii bronzului (o piesă dintr-o groapă, C 14A; altă piesă din afara complexelor). Aducem mulţumiri dr. Dan Lucian Buzea pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie spre studiu lotul de artefacte şi datele aferente. IMDA eneolitică descoperită la PCD în campaniile 1999-2008 şi 2010 a fost analizată în rapoartele din 2009 şi 2011, ca şi în câteva studii recente1. Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele preliminare ale analizei artefactelor descoperite în anul 2011. Lotul analizat cuprinde 8 piese, dintre care 6 aparţin culturii Cucuteni-Ariuşd, faza A şi 2 culturii Wietenberg, faza mijlocie (II); 7 dintre ele aparţin industriei materiilor dure animale (IMDA), iar una este o piesă litică - mărgea. Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna. Starea lor de conservare este bună şi foarte bună, permiţând, astfel, efectuarea optimă a observaţiilor impuse de studiul lor complex. În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: PCD/I 65); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, cultura Cucuteni-Ariuşd a primit cifra I (fără departajarea pe nivelurile I-III, nesemnificativă în condiţiile existenţei unui lot redus numeric); nivelul atribuit culturii Costişa a fost desemnat cu cifra II, iar cel al culturii Wietenberg cu cifra III. Indicativele sunt atribuite în continuarea celor fixate anterior, respectiv PCD/I 65-69; PCD/I 0; PCD/III 3-42. Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/exhaustivă a datelor. Acestea sunt etalate/sintetizate statistic/tabelar. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional3. Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte; II Arme; III Podoabe/Piese de port4. Repartiţia cantitativă arată predominarea podoabelor (PCD/I 67-69; PCD/I 0; PCD/III 4) (N = 5), urmate de unelte (PCD/I 65-66) (N = 2) şi de arme (PCD/III 3) (N = 1). Grupele tipologice ale IMDA înregistrează prezenţa a 4 entităţi: I A = Vârfuri (N = 1); I A/I G = Chasse-lames/Vârfuri oblice (N = 1); II B4 = Vârfuri de săgeţi (N = 1); III D2 = Podoabe (mărgele, plăcuţă) (N = 4). Efectivul dominant este compus din piesele de podoabă realizate pe vertebre de peşte de talie mare (somn?) (N = 3); piesele de os (unelte, arme) sunt în număr de 2, iar cele de corn de cerb (unealtă) şi pe fragment de defensă de mistreţ (piesă de podoabă) sunt documentate cu câte un exemplar5. Analiza artefactelor descoperite în campania 2011 a recurs, în mod sistematic, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 - x40); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului, completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior. Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor a completat baza de date elaborată anterior6. Demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale «schemelor operatorii» aplicate în fabricarea acestor obiecte, ca şi ale ambianţei tehnologice în care ele se utilizau; unele dintre ele au fost deja surprinse în urma studiului pieselor descoperite anterior; se pot menţiona în acest sens: debitajul cornului de cerb prin aplicarea rutinieră a percuţiei directe/cioplirii cu ajutorul toporului litic; fasonarea prin recurgerea la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală; aplicarea procedeului perforării prin rotaţie alternativă (cazul pieselor de podoabă de tipul mărgelelor); prezenţa banală a instrumentarului de tip I A7 şi I G1 sau pentru debitajul materialelor litice (chasse-lames); trebuie remarcată aici performanţa recuperării părţii active (partea distală) a unui vârf de tip I A7, fracturată şi pierdută în sit în vechime, foarte probabil în timpul utilizării, situaţie rar întâlnită în contextul cercetărilor arheologice de la noi; prelucrarea defenselor de mistreţ pentru realizarea elementelor de podoabă; predilecţia polarizată pentru: a. instrumentarul relativ grosier, de dimensiuni medii, simplu ca mod de fabricare şi utilizare (vârfuri oblice diverse); b. obiecte fasonate sumar, de dimensiuni medii şi mici (podoabe, ca mărgelele); toate aceste piese se obţineau intra-sit, prin procesarea materiilor prime procurate local; prezenţa pieselor elaborate, realizate din roci exotice, fasonate minuţios, de serie mare, standardizate morfo-tipologic (mărgea litică) procurate pe calea schimbului; lipsesc dintre descoperirile din 2011 materiile prime neprocesate sau în stadii incipiente de procesare, sub formă de materii brute, eboşe şi deşeuri (os, corn de cerb). Toate situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale, dar şi manifestarea curentă a relaţiilor de schimb. Analiza tipologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc - „Dâmbul Cetăţii" a permis: precizarea unor repere ale repertoriului tipologic al culturii Cucuteni-Ariuşd şi al culturii Wietenberg din spaţiul intracarpatic; se remarcă aici prezenţa pieselor de podoabă - elemente simbolice, respectiv a mărgelelor realizate pe vertebre de peşte, nesemnalate anterior între descoperirile IMDA din sit şi nici în alte situri ale culturii respective (Cucuteni-Ariuşd); recuperarea unui vârf de săgeată de os în stare de conservare foarte bună, care a permis efectuarea unor necesare observaţii legate de derularea „lanţului operator" al fabricării (cultura Wietenberg); identificarea preliminară a unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale; verificarea cu succes a fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007)7. Nu în ultimul rând, mărgeaua litică aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd, în stare de conservare perfectă, documentează opţiuni legate de utilizarea pieselor de podoabă provenite „din import". Deşi redus numeric, lotul studiat furnizează repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor intracarpatice eneolitice (cultura Cucuteni-Ariuşd) şi aparţinând epocii bronzului (cultura Wietenberg), ale căror artefacte au putut fi, cu acest prilej, analizate în mod sistematic [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs]. Abrevieri. BAR - British Archaeological Reports; C - Complexul; CCAR - Cronica cercetărilor arheologice din România; D - Diametrul; G - Groapa; IMDA - industria materiilor dure animale; L - Lungimea; MDA - materii dure animale; PCD - Păuleni-Ciuc-„Dâmbul Cetăţii"; S - Secţiunea.