După o întrerupere fortuită în anul 1993, în perioada 5 septembrie - 8 octombrie 1994 s-a desfăşurat cea de-a XIV-a campanie a noilor săpături de pe "Măgura" de la Poieneşti. Cercetările s-au concentrat, ca şi în anii precedenţi, în partea de N şi NE a colinei, urmărind epuizarea acestei zone marginale a sitului. Aici au fost amplasate suprafeţele s. 80-84, însumând 526 mp; cu aceasta, suprafaţa excavată în cu...rsul noilor săpături (1979-1994) totalizează 6426 mp, care se adaugă celor cca. 1800 mp săpaţi de Radu Vulpe în 1949. Astfel, până în prezent au fost cercetate aproximativ patru cincimi din întinderea "Măgurii" şi se conturează perspectiva ca săparea exhaustivă a importantelor monumente de la Poieneşti să se încheie, în mare, în viitorii 4-5 ani. În campania 1994 au fost descoperite 41 complexe noi (nr. 1398-1438): 18 morminte, 14 gropi, 6 complexe pe nivelul antic (dintre care trei pot proveni din locuinţe de suprafaţă) şi trei locuinţe adâncite; în plus, 7 complexe identificate în campania 1992 au putut fi acum epuizate. În lista-inventar a şantierului, sub nr. 2981-3125, au fost înregistrate 145 obiecte şi loturi de obiecte (inventare funerare şi din alte complexe). Asezările preistorice (Cucuteni A-B şi Noua) au livrat în această campanie doar două complexe, cu foarte puţine materiale. În ordine cronologică urmează necropola getică timpurie, din sec. V-VI a.Chr., amplasată în treimea nordică a "Măgurii". În campania 1994 au fost descoperite şapte morminte de incineraţie: şase în gropi mari (M. 1408, 1417, 1419, 1430, 1431, 1437) şi unul în urnă cu capac (M. 1400). Două morminte erau lipsite de inventar mărunt, iar celelalte au livrat doar câte un cuţit de fier (M. 1408, 1419) sau puţine vârfuri de săgeţi de bronz, de tip "scitic" (M. 1430, 143, 1437). Cu un total actual de 41 morminte de incineraţie, necropola de la Poieneşti este comparabilă cu cele mai mari necropole getice de la răsărit de Carpaţi, cele de la Strahotin (jud. Botoşani) şi Hansca (Rep. Moldova). Din necropola de tip Poieneşti-lukasevka nu s-a descoperit în 1994 nici un mormînt, suprafeţele săpate situînd-use deja dincolo de limitele ei de N şi NE. Cu un total actual de 203 morminte şi cu perspectiva de a furniza încă alte morminte în zona ei de S şi SV, aceasta este cea mai mare necropolă cercetată a culturii bastarne. Necropola carpică de tip Poieneşti-Vârteşcoiu, datată în prima jumătate a sec. III p. Chr. a livrat în 1994 zece morminte, dintre care şapte de incineraţie (M. 1398, 1399, 1403, 1405, 1407, 1410, 1435) şi trei de înhumaţie, de copii (M. 1406, 1415,1433). În total, din cele 208 morminte carpice descoperite până în prezent, 131 sunt de incineraţie, iar 77 de înhumaţie, de copii. În legătură cu mormintele descoperite în 1994 trebuie relevată folosirea exclusivă a vaselor lucrate la roată drept urne sau capace. Dintre piesele de inventar, o menţiune specială merită cele două fibule cu port-agrafă înaltă care plasează M.1410 printre cele mai târzii morminte, la mijlocul sau chiar în a doua jumătate a sec. III p.Chr. Această datare este explicabilă, având în vedere faptul că ne aflăm la periferia nordică a înmormântărilor. Necropolei carpice îi urmează la Poieneşti, în a doua jumătate a sec. III p.Chr., o aşezare a aceleiaşi culturi; opt dintre complexele descoperite în 1994 (cinci gropi, un cuptor şi două complexe pe nivel) îi aparţin. Cuptorul (cpl. 1235), de tip casnic, utilizat în aer liber, avea vatra placată cu cioburi provenind în principal dintr-o "amforă" de tip carpic. În sfîrşit, aşezării carpice îi urmează în sec. IV p.Chr. o aşezare a culturii Sântana de Mureş - Cerneahov, ilustrată şi ea în campania 1994 doar printr-un număr redus de complexe (6), cu puţin material. O cantitate mai mare de ceramică şi chirpic s-a recoltat doar din bordriul B. 1423. Ultimul monument de pe "Măgura" de la Poieneşti este necropola medievală (sec. XIV - XVI). Deşi lipsit de inventar, M.1402 poate fi atribuit acestei necropole; în groapa sa au fost găsite fragmente ceramice şi de chirpic antrenate din stratul aşezării cerneahoviene. În total, necropola medievală numără în prezent 19 morminte, grupate mai ales pe panta de E dar apărute izolat şi în alte locuri de pe "Măgura". Fără a produce revelaţii (cu excepţia M.1410, cu fibule care marchează contactul cronologic nemijlocit dintre necropola şi aşezarea carpică), campania 1994 reprezintă încă un pas important spre atingerea scopului urmărit: explorarea integrală a monumentelor, în special a necropolelor, de pe "Măgura" de la Poieneşti.