Brad | Comuna: Negri | Judeţ: Bacău | Punct: La stâncă | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Brad - Negri
Raport ID:
480
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 23662.01 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Negri
Localitate:
Brad
Punct:
La stâncă
Toponim:
Zargidava
Localizare:
| 23662.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ursachi | Vasile | responsabil | Muzeul de Istorie Roman |
Raport:
Prima parte a campaniei arheologice a anului 1997 a fost consacrată continuării cercetărilor în secţiunea XLI prin prelungirea acestei secţiuni cu încă 25 m, pentru a se putea obţine un profil, aproape complet, al şanţului de apărare. În acest context trebuie să remarcăm, distrugerea prin lucrări moderne pentru irigaţii, atât a talvegului şanţului de apărare cât şi a contraescarpei. Aceasta din urmă a fost surprinsă, totuşi, în secţiunea III din anul 1964, care ne ajută acum să avem şi în această zonă, un profil complet al fortificaţiei dacice, excluzând zona de intrare pe acropolă, cunoscută prin săpăturile din anii 1963-1964 în secţiunea SII şi SIIb.
Săpăturile din acest an au dovedit faptul că întărirea escarpei şanţului de apărare cu acea construcţie specială din lemn era făcută doar în zona intrării în cetate, în timp ce zonele celelalte erau doar întărite cu pământ bine bătut iar pe talvegul şanţului exista, şi în această zonă, construcţia de pari verticali şi oblici, care nu permitea intrarea cavaleriei în cetate, decoperindu-se şi aici, urmele acestor pari groşi, ascuţiţi la capete, dispuşi în reţea.
Tot în zona talvegului, dar după ce şanţul de apărare a fost în bună parte umplut cu pământ căzut de sus, s-au descoperit şi alte amenajări, care demonstrează că şanţul de apărare, în anumite perioade, nu mai era întreţinut ca atare. Printre aceste amenajări amintim şi un frumos cuptor de copt pâine, care se afla la cca. 1 m de fundul şanţului, fiind datat în sec. I p. Chr. păstrat foarte bine.
Remarcăm, de asemenea, descoperirea unui mare volum de materiale, în special ceramică şi oase de animale, provenite din alunecările de pe acropolă, ceea ce presupune fragmentarea şi amestecarea lui.
În cea de a doua parte a campaniei arheologice din anul 1997, la Brad, s-a cercetat o porţiune din zona de pe acropolă, care constituie marginea dinspre Siret a cetăţii dacice, supusă permanent unui proces de distrugere, astfel încât, săpătura a fost impusă şi de caracterul de salvare a acestei porţiuni. Suprafaţa săpată a fost notată cu SXLII, paralelă cu SXLI, cu o lungime de 22 m şi o lăţime, în capătul dinspre S, de cca. 4,5 m şi 3,5 m în capătul de N unde a fost păstrat încă un profil (martor), începând cu valul din epoca bronzului, placat cu piatră.
Menţionăm că profilul secţiunii XLII nu diferă de cel din secţiunea anterioară, cu care este paralel şi comportă aceleaşi niveluri de locuire. Începând de jos în sus menţionăm cercetarea a trei locuinţe neolitice, surprinse parţial în secţiune, marcate de o aglomerare de chirpic ars. Consistenţa acestor locuinţe nu este prea mare deoarece, aşa cum notam şi în campaniile anterioare, o bună parte din aceste locuinţe au fost distruse de lucrările de amenajare a valului din epoca bronzului. Tot acestui fapt datorăm şi sărăcia materialelor ceramice, osteologice sau de altă natură, neolitice. O parte din ceramică mai păstrează pictura, ceea ce ne uşurează şi datarea mai precisă a ei.
Destul de sărăcăcios se prezintă şi nivelurile din epoca bronzului şi prima epocă a fierului, dar este foarte bine surprins valul placat cu piatră din epoca bronzului. Trebuie să menţionăm totuşi, distrugerea unei bune părţi a valului de către şanţul de apărare dacic, ceea ce face să nu putem evalua proporţiile fortificaţiei din epoca bronzului şi prima epocă a fierului.
Nivelurile aparţinând epocii geto-dacice sunt mult mai consistente şi conţin o mare cantitate de ceramică şi alte urme materiale. Printre ele, urmele consistente a cinci locuinţe de suprafaţă, cu lutuiala destul de groasă şi bine păstrată, aflate la diferite adâncimi precum şi câteva vetre deschise, care au aparţinut, de asemenea, unor locuinţe de suprafaţă.
În locuinţe sau în strat au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, multe obiecte de podoabă şi alte urme materiale, care demonstrează intensitatea locuirii în perioada dacică, diversitatea activităţii umane, precum şi complexitatea vieţii. Cele 10 gropi, care aparţin de asemenea, epocii geto-dacice, au dat un bogat material, mai ales ceramic, în bună parte întregibil. Toate gropile aparţin primelor trei niveluri dacice.
Pentru epoca feudală, menţionăm descoperirea, în această secţiune, a 5 morminte de înhumaţie din sec. XV-XVI, care au avut, în general, un inventar destul de sărac. Printre altele, menţionăm 2 monede turceşti şi câţiva cercei din bronz.
Cu această secţiune am epuizat cea mai mare parte a jumătăţii de NV a acropolei, rămânând doar câteva porţiuni necercetate, mai ales partea cea mai expusă distrugerii naturale, care se află către Siret. Îngheţul şi dezgheţul, factorii eolieni distrug sistematic această parte a cetăţii, ceea ce impune continuarea săpăturilor, mai ales în porţiunea supusă distrugerii rapide. Cealaltă zonă, în special aşezarea deschisă, care ar putea aduce multe noutăţi în privinţa cunoaşterii aşezărilor geto-dacice, este greu de cercetat datorită faptului că întreaga suprafaţă a fost cedată locuitorilor din Brad, în schimbul terenului pe care se află staţiunea legumicolă din acelaşi sat. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin