Cercetările arheologice din punctul "Pochină" (sector I), şi-au propus în anul 1997, stabilirea limitei vestice a aşezării medievale timpurii. A fost cercetată o suprafaţă de 347 mp în cadrul unui număr de 5 secţiuni şi 5 casete, orientate N-S, perpendiculare pe marginea terasei, paralele cu cele trasate în anii anteriori. Humusul arat, gros de cca. 0,20 - 0,35 m, suprapune un strat de pământ cenuşiu-negricios... granulat, a cărui grosime variază între 0,20 - 0,50 m în care au fost descoperite fragmente ceramice Dridu, chirpic, fragmente ceramice hallstattiene şi Coslogeni, antrenate din stratul de pământ următor. Cel de-al treilea strat de pământ, de culoare cenuşiu-castanie, gros de aproximativ 0,30 m, suprapune, la rândul său, pământul galben-lutos, steril din punct de vedere arheologic. Din aşezarea medieval-timpurie (sec. X-XI) au fost cercetate integral bordeiele nr.13, 14, 15, 16, 20 şi 21. Toate au o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, lungimea laturilor variind între 3 m şi 4,75 m. Cu excepţia bordeiului nr.15, în toate celelalte bordeie s-au păstrat podelele sau resturile acestora, precum şi cuptoare şi vetre. În bordeiul nr.13 a fost descoperit un mic cuptor pentru redus minereul de fier. Analiza zgurei, descoperită în cuptor şi groapa bordeiului, indică o concentraţie de 47% fier. Gropile, descoperite în aşezare, sunt de formă cilindrică şi sărace în inventar. Analiza materialului ceramic descoperit în complexe şi în strat, atestă prezenţa celor două categorii ceramice specifice culturii Dridu. Au mai fost descoperite două patine din os, fragmente de cuie, un frecător de râşniţă, o fusaiolă, oase de animale. Ultimului strat de cultură îi aparţin câteva gropi al căror inventar este format din fragmente ceramice hallstattiene şi oase de animale.