În anul 2007 a avut loc prima cartare completă a sitului arheologic de la Reşca/Hotărani - Romula. Cu acest prilej am constatat faptul că situl arheologic este mai întins decât se credea. Suprafaţa sa este în prezent estimată la peste 304 hectare, faţă de cele cca. 60 de hectare, cât se considera a avea anterior acestei evaluări.În acelaşi timp, subliniem încă odată faptul că situl oraşul roman Romula, se întin...de atât pe teritoriul satului Reşca, cât şi pe teritoriul satului Hotărani. Importanţa acestui sit pentru istoria Daciei romane a impus efectuarea unor cercetări arheologice sistematice susţinute în ultima jumătate de veac.1 În acelaşi timp, suprapunerea sitului de către localităţi actuale a necesitat măsuri pentru protejarea sa de intervenţiile antropice contemporane. Astfel de intervenţii au fost şi la originea cercetărilor arheologice preventive din anul 2011. Ele au avut loc în partea de sud a sitului arheologic, în apropierea trecerii căii ferate peste drumul de la Reşca la Hotărani. În acest punct au fost observate o serie de gropi din care localnicii au extras pământul, pentru utilizare casnică sau producerea de chirpici şi cărămizi. În profilele acestor gropi au fost colectate o serie de materiale arheologice, ce datează din epoca romană (secolele II-III p.Chr.). Obiectivul principal al săpăturilor arheologice preventive din anul 2011 a fost identificarea unor eventuale structuri arheologice şi salvarea materialelor arheologice din această zonă a sitului. În acest scop au fost practicate două secţiuni, orientate nord-sud, respectiv est-vest, aproximativ perpendiculare pe calea ferată şi, respectiv, pe drumul care leagă localităţile Reşca şi Hotărani. Secţiunea S1 a fost orientată nord-sud, paralel cu şoseaua de la Reşca la Fărcaşele. Lungimea sa a fost de 22,00 m, lăţimea de 2,00 m, iar adâncimea medie până la care s-a săpat a fost de 0,80-0,85 m. Secţiunea S2 a fost orientată est-vest, perpendicular pe şoseaua de la Reşca la Fărcaşele. Lungimea sa a fost de 22,00 m, lăţimea de 2,00 m, iar adâncimea medie până la care s-a săpat a fost de 0,80 m. În ambele secţiuni stratigrafia a foast următoarea. Stratul vegetal şi o parte din nivelul sau nivelurile culturale au fost rase cu ocazia construirii rambleului căii ferate aflate la cca. 50 m nord. De la nivelul actual de călcare la 0,25-0,30 m a fost observat un strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, ce conţinea rare fragmente de vase ceramice romane. De la această adâncime până la 0,80-0,85 m a fost observat un stra de pământ de culoare castanie, steril din punct de vedere arheologic. Groapa nr. 1 a fost surprinsă în secţiunea S1. Ea intra în profilul vestic al secţiunii în carourile 4-5. Partea surprinsă în secţiune avea o formă aproximativ cilindrică, măsurând 1,05 m pe profil, iar adâncimea sa era de 1,10 m. În umplutura gropii au fost descoperite puţine fragmente de vase ceramice, chirpic şi cenuşă. Groapa nr. 2 a fost surprinsă în secţiunea S1. Ea intra în profilul estic al secţiunii în caroul 9. Groapa avea o formă aproximativ cilindrică. Pe profilul secţiunii ea avea lungimea de 1,40 m, iar baza sa se afla la 1,23 m de la nivelul actual. În umplutura acestei gropi au fost descoperite puţine fragmente de vase ceramice şi chirpic. Groapa nr. 3 a fost suprinsă în cadrul secţiunii S1, în carourile 10-11. Ea avea un plan neregulat şi trei trepte. Diametrul părţii surprinse în cadrul secţiunii era de 3,04 m, în partea sa superioară, iar cel mic de 1,55 m, la adâncimea de 1,42 m. Baza gropii se micşora până la un diametru de 1,24 m, atingând adâncimea maximă de 2,28 m. În interiorul gropii au fost descoperite numeroase fragmente de vase ceramice, opaiţe, oase de animale, piroane, vase de sticlă, obiecte din os etc. Dintre obiectele din ceramică menţionăm o statuetă de tip Venus, produsă în tipar bivalv, un fragment de opaiţ de tip Firmalampen cu marca FESTI, fragmente de la un bol şi un opaiţ cu glazură olive, fragmente de vase de bucătărie (oale, capace), pentru servitul mesei (castroane, străchini, farfurii, căni) sau pentru transport (amfore), o protomă în formă de cap de lup, un fragment de la un bol de tip terra sigillata de import etc. Dintre obiectele din bronz amintim fragmente din două fibule de tip ancoră, respectiv tip balama, o aplică rectangulară, un inel, un fragment de vas din bronz etc. Obiectele din os descoperite sunt ace de cusut ori de păr, precum şi un dispozitiv pentru prinderea şi blocarea acelor de păr. De asemenea, au fost descoperite numeroase fragmente de vase de sticlă transparentă, cât şi un fragment de la o toartă de vas cu protomă în formă de pasăre. Un amănunt important este faptul că groapa a fost acoperită de un strat de pământ, ars la cărămiziu-gălbui, cu o grosime cuprinsă între 0,33 şi 0,45 m. În lipsa unei stratigrafii intacte în acest punct, atribuim acest strat de pământ unor intervenţii antropice în perioada contemporană, în scopul producerii ocazionale de cărămidă. Groapa nr. 4 a fost surprinsă în secţiunea S2, în caroul 7. Ea intra în profilul sudic al secţiunii. Din interiorul său au fost recuperate fragmente de vase ceramice romane şi o monedă romană din bronz, în curs de curăţare şi identificare. Groapa nr. 5 a fost identificată în secţiunea S2, în carourile 6-7. Ea intra în profilul sudic al secţiunii. Din această groapă au fost recuperate fragmente de obiecte din plastic şi folie, contemporane. În secţiunea S1, în carourile 5-7, respectiv în secţiunea S2 în carourile 3-5, a fost surprins un strat de pământ de culoare negricioasă, ce conţinea fragmente de vase ceramice şi cărămizi romane. În condiţiile intervenţiilor antropice şi caracterului limitat al săpăturilor din această campanie, rămâne ca încadrarea cronologică şi funcţionalitatea acestui context să fie clarificate în cursul săpăturilor viitoare. Cercetările arheologice preventive întreprinse, în anul 2011, în cadrul sitului arheologic Hotărani-Romula, în punctul trecerea CFR, au dus la identificarea a patru gropi din epoca romană (Gr. 1-4) şi una din perioada contemporană (Gr. 5). În interiorul primelor patru gropi, amintie mai sus, au fost găsite fragmente de cărămizi, ţigle, vase ceramice, piroane, vase de sticlă, opaiţe şi alte obiecte romane. Pe baza analogiilor formelor de vase ceramice, complexele identificate pot fi datate în limitele secolelor II-III p.Chr. În cadrul secţiunii S1 au fost descoperite şi fragmente mari, compacte de lut ars, care prin grosimea de 12-15 cm şi arderea puternică (aveau o culoare violet) ar putea indica existenţa în zonă a unui sau unor cuptoare de ars vase din lut. Statueta din ceramică de tip Venus, pare a fi un rebut sau în curs de finisare, ceea ce susţine această ipoteză de lucru. În stadiul actual al cercetărilor, datorită intervenţiilor antropice din zonă, efectuate atât cu prilejul construirii căii ferate cât şi recent pentru necesităţi gospodăreşti, în condiţiile în care stratul vegetal şi o parte a nivelurilor de cultură au fost rase, considerăm că vor trebui extinse cercetările pentru delimitarea şi clarificarea funcţionalităţii structurilor identificate, precum şi pentru o mai exactă încadrare cronologică a contextelor arheologice din acest punct al sitului. În perioada 2007-2010, pe teritoriul sitului arheologic Reşca-Romula au fost efectuate cercetări arheologice preventive pe un număr de nouă proprietăţi private şi pe proprietatea publică în apropierea podului peste pârâul Teslui.2 Cercetările arheologice preventive începute în anul 2007, continuate şi în anul 2011, fac parte din proiectul de cercetare, protejare şi valorificare a patrimoniului arheologic de pe teritoriul fostului oraş roman Romula, într-un mod coerent şi permanent, cu sprijinul autorităţilor publice locale, Primăria Municipiului Caracal, Primăria Comunei Dobrosloveni şi Primăria Comunei Fărcaşele din judeţul Olt.