Această săpătură are ca principale obiective studierea structurilor atelierului ceramic, determinarea producţiei atelierului şi modul în care această zonă poate fi integrată datelor urbanistice privitoare la platoul din vestul cetăţii. Stratigrafia sectorului ne apare acum mult mai clară. În afara unor situaţii deosebite ea se prezintă în următorul fel: - nivel arhaic (mijl. sec. VI d.Chr.). - nivel arhaic t...îrziu (sf. sec. VI - încep. sec. V d.Chr.). - nivel clasic (mijl. sec. V d.Chr.). - nivel clasic tîrziu (sf. sec. V - încep. sec. IV d.Chr.). - nivel elenistic (mijl. sec. IV d.Chr.). - nivel elenistic (sf. sec. IV d.Chr.). - nivel elenistic (sec. III - încep. sec. II d.Chr.). Studierii structurilor atelierului ceramic se impune, pentru a putea trage concluzii corecte despre acest sector, studierea şi identificarea construcţiilor anexe ale atelierului, nu numai cuptoarele. Determinarea producţiei atelierului: în campaniile precedente nici un rebut de fabricaţie nu a fost găsit. Dacă pentru cuptoarele elenistice avem indicaţii că ar fi putut produce ţigle, cele mai timpurii sunt de dimensiuni mai mici şi probabil că au produs vase, dar natura acestora rămâne de stabilit, şi în măsura posibilului sperăm să putem aduce precizări privind ceramica produsă de atelierele histriene. Campania din acest an impune transportarea unei cantităţi foarte mari de pământ depus din vechile săpături pentru a se putea deschide o nouă suprafaţă la sud de SG, suprafaţă ce are drept principal obiectiv înregistrarea modului în care atelierul - în diferitele sale faze de fucţionare - se încadrează din punct de vedere urbanistic acestei zone a cetăţii greceşti. De asemenea, a fost începută o secţiune perpendiculară pe traseul zidului arhaic de incintă. Rezultatele ei parţiale - ea urmează a fi finalizată anul următor - dovedesc că în epoca elenistică (momentul urmează a fi precizat de continuarea săpăturii) un zid din blocuri de calcar a funcţionat pe vechiul traseu al incintei arhaice. Sector "X". Catrinel Domăneanţu, I.A.B. Anul acesta eforturile noastre s-au concentrat în primul rând pe curăţarea săpăturii Suzanei Dimitriu, abandonată de 26 de ani, operaţie deosebit de migăloasă, dar necesară pentru o încadrare corectă a propriilor descoperiri. Având în vedere malurile prăbuşite şi necesitatea unor noi profiluri stratigrafice - pornind de la firul ierbii - am lărgit puţin vechea săpătură obţinând o suprafaţă de 19 x 9 m. Acest lucru ne-a prilejuit efectuarea propriilor observaţii stratigrafice. Rezultatele au fost următoarele: - S-au verificat cele trei niveluri elenistice înregistrate în această zonă. Ele sunt reprezentate de fazele străzii identificate în colţul de sud-est al săpăturii şi de cele trei niveluri de aşa-zise pavaje înregistrate pe latura de vest. Primul nivel elenistic este reprezentat de o stradă pavată cu pietricele de calcar şi prevăzută cu o rigolă sau un canal (lat de 0,30 m.) având marginile din pietre de calcar şi fundul pavat cu dale mari de şişt verde. Spre vest el a fost distrus de o groapă târzie care conform carnetelor de săpătură a coborât până în straturile arhaice. Acestui nivel îi mai aparţin zidul nr. VIII care a fost curăţat în întregime fiind suprapus de al doilea nivel al străzii şi patrulaterul de temelii olbiene ale cărui limite interioare au fost stabilite cu exactitate. În mijlocul lui s-a găsit baza unui pilastru de formă neregulată construit în aceeaşi manieră. Al doilea nivel elenistic este reprezentat de cea de a doua fază a străzii, pavată cu fragmente de ceramică, unele rulate, şi pietre mărunte de şist verde. Ea respectă linia canalului nesuprapunându-l, ceea ce ne îndeamnă să considerăm că acesta a funcţionat şi în a doua fază. Al treilea nivel de stradă este reprezentat de o trasare groasă şi consistentă de nisip cu scoici căreia îi corespunde un nou canal, mai mic, cu pereţii din pietre de şist verde şi fundul de lut. În afară de această verificare stratigrafică prilejuită de cercetarea vechii săpături în campania din vara aceasta am mai trasat 3 noi casete spre sud. Scopul lor a fost o altă verificare şi anume încercarea de a surprinde în teren una din principalele străzi ce străbat platoul de vest al cetăţii care apărea foarte clar pe o fotografie aeriană din anul 1968, interpretată de Al. S. Ştefan. Rezultatele au fost mai mult decât mulţumitoare pentru că într-adevăr, imediat sub stratul vegetal în toate cele trei casete a apărut o stradă orientată est-vest, pavată cu fragmente ceramice şi având o lăţime de aproximativ 12 m. Descoperirea ei ne permite cunoaşterea măcar a unei limite (cea de sud) a insulei elenistice pe care am început să o cercetăm. Sector "Templu". Alexandru Avram, Monica Mărgineanu-Cârstoiu, I.A.B. Campania din 1994 a fost destinată definitivării înregistrării tuturor complexelor şi zidurilor din epoca romană care suprapun suprafaţa cercetată de noi. Astfel, au fost înregistrate cu cea mai mare atenţie zidurile edificiilor romane - sarcină deosebit de dificilă datorită faptului că multe dintre ele suprapun sau înglobează ziduri de epocă greacă. De asemenea, au fost demontate zidurile înregistrate anul trecut şi au fost terminate sondajele stratigrafice ce au avut drept scop verificarea unor situaţii mai deosebite. În aproape toată suprafaţa pe care am început să o studiem s-a coborât până la nivelurile greceşti (elenistice). Sector "Basilica Episcopală". Alexandru Suceveanu; Crişan Muşeteanu, M.N.I.R.; Octavian Bounegru, Universitatea Iaşi În acest an s-a cercetat zona dintre estul basilicii, unde s-a constatat aceeaşi stratigrafie întâlnită şi până acum: IV A (? 491-559); IV B (559-602 ?); V B (641-680). Ultimul nivel menţionat a fost surprins şi peste anexa de sud a basilicii. Noutatea acestei campanii a constituit-o descoperirea a trei morminte târzii (unul dintre ele având o cataramă databilă 570-600) aparţinând basilicii. Judecând după situaţiile identificate la est de basilică s-ar părea că numărul lor este mult mai mare. Sector "Domus". Octavian Bounegru, Universitatea Iaşi; Virgil Lungu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa A continuat cercetarea complexului denumit "Domus IV", identificându-se trei momente constructive principale (secolele II, IV şi respectiv VI p. Chr.). De menţionat că în ultima fază menţionată zidurile sunt legate cu pământ. A mai fost efectuat de asemenea un nou sondaj până la stâncă, identificându-se în mare întreaga stratigrafie a cetăţii. Sondaj "Piaţa Mare". Alexandru Suceveanu, Mircea V. Angelescu, I.A.B. Ca urmare a iniţiativei DMASI de a executa lucrări de consolidare şi restaurare (refacerea pavajului) în acest sector al cetăţii a fost iniţiat un sondaj care urma să înregistreze stratigrafia acestei zone. Au fost efectuate două secţiuni orientate nord-sud, deci perpendicular pe zidul de nord al basilicii din Piaţa Mare şi o secţiune în nava de nord a acestui monument. Sondajul a pus în evidenţă apartenenţa celei mai vechi faze a basilicii la momentul I C (170 - +/-250 p.Chr.), urmată de o reparaţie în II A (+/-250 - 295 p.Chr.). De asemenea a apărut şi zidul unui monument care prin tehnica de construcţie (opus mixtum), dimensiuni şi amplasament pare să fie un edificiu important. El este construit în I A (+/-0 - +/-100 p.Chr.) şi îşi continuă existenţa şi în I B (+/-100 - 170 p.Chr.). În momentul construirii basilicii (I C) acest zid este acoperit de o stradă care va fi reparată în II B (295 - 378 p.Chr.). Utile informaţii ne-a oferit această săpătură şi pentru secolul VI când s-au putut urmări diferitele faze constructive ale acestei zone. Trebuie menţionată şi descoperirea, în şanţul de fundaţie al reparaţiei basilicii din sudul Pieţei Mari, unei frize hellenistice de marmură care are reprezentat pe laterale pe Helios, iar în centru pe Apollo, Hephaistos, Poseidon, Eros, Afrodita, Athena, Zeus, Hermes şi (probabil) Hera.