Evaluarea potenţialului arheologic între km 24+110 - 43+855 a fost determinat de construirea lotului 2 (Sebeş - Cunţa) din viitoarea investiţie „Autostrada Orăştie - Sibiu", cale de acces care va face legătura între variantă de ocolire la nivel de autostradă Deva - Orăştie şi varianta de ocolire a oraşului Sibiu. Obiectivul general al diagnosticului a fost determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheo...logice, a structurilor, complexelor, artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de lucrările de construire. În cazul descoperirii unor vestigii arheologice, cercetarea a urmărit distribuţiei spaţială a acestora, stratigrafia zonei, caracterul şi starea lor de conservare. În legătură cu acest ultim aspect a fost necesară şi evaluarea riscurilor pentru patrimoniul cultural din zonă în relaţie cu implementarea proiectului de construire. Astfel au fost elaborate inclusiv estimări cantitative privind viitoarele cercetări arheologice preventive de pe traseul acestui tronson de autostradă (necesarul de resurse umane şi tipul acestora, utilaje, timp dedicat cercetărilor etc.), precum şi a unor devize estimative cu privire la costurile viitoarelor cercetări arheologice preventive. Tronsonul traversează în mare parte o serie de depresiuni plasate în zona de contact dintre Munţii Sebeşului şi Podişul Secaşului, ocolind pe la nord şi est municipiul Sebeş, care este aşezat în bazinul inferior al văii cu acelaşi nume la întâlnirea culoarului Mureşului cu cel al Secaşului, la o altitudine de 240 m. Zona este încadrată de Podişul Secaşelor şi dealurile piemontane ale Sebeşului, între care se desfăşoară o luncă largă, terasată. Tronsonul de autostradă continuă spre sud paralel cu valea râului Secaş, intersectându-se de mai multe ori cu acesta sau cu afluenţi săi. Podişul Secaşelor, care este străbătut de acest tronson de autostradă, este situat între râul Târnava Mare la nord, munţii Cândrelului şi Depresiunea Sibiului la sud, la est fiind mărginit de Subcarpaţii Transilvaniei, iar la vest de Culoarul Alba Iulia - Turda. Podişul Secaşelor are un relief de dezvoltat pe formaţiunile sedimentare din bazinul Transilvaniei şi este rezultatul modelării policiclice. Peisajul a suferit o transformare puternică în primul rând din cauze antropice, însă şi din cauze naturale. Literatura de specialitate, deşi puţină, menţionează descoperiri pentru zona afectată de construcţia viitoarei autostrăzii pe tronsonul Sebeş - Cunţa. Studiul vechilor hărţi, în special a celor iosefine (1769-1773) şi francisco-iosefine (1806-1869) este de asemenea relevant pentru cunoaşterea aspectelor legate de amenajarea terenurilor din zonă în secolele XVIII-XIX, dar şi pentru înregistrarea unor obiective arheologice, astăzi inaccesibile pe baza observaţiei vizuale directe. Pe baza tuturor acestor date, s-a putut observa că viitoarea autostradă va intersecta pe anumite segmente, o serie de drumuri mai vechi, folosite şi în alte perioade istorice. Toate localităţile pe teritoriul cărora va trece autostrada sunt aşezări vechi, menţionate încă de timpuriu în documente: Sebeş în anul 1245; Cut este o aşezare ce apare în documentele medievale încă din anul 1291; Rahău (în dialectul săsesc Rechen, Recha, în germană Reichenau, Reichau, în maghiară Rehó) este atestat prima dată într-un document datat în anul 1291; Cunţa, atestat documentar încă din anul 1291, când satul este menţionat sub forma villa Zekes1, iar în 1313 sub denumirea Kohna, în 1332 ca poss. Kyzzekes in comitatu Albensi şi abia în 1525 sub o denumire mai apropiată de cea de astăzi (Koncza)2. În zona localităţii Cunţa, com. Şpring (germ. Zäkesdorf, Zeckesdorf, Zekeschdorf, Zäkeschdorf, Zeikeschdorf; margh. Konca, Szászszékes) sunt semnalate, fără repere topografice certe, descoperiri sporadice (fragmente ceramice) datate în epoca romană3. Evaluarea potenţialului arheologic de pe lotul 2 (Sebeş - Cunţa) km 24+110 - 43+855 s-a desfăşurat în perioada septembrie-noiembrie 2011. Au fost executate 695 de sondaje arheologice, cu dimensiuni variabile (3-8 x 1,80 m), în funcţie de relief, dispuse perpendicular pe margini şi longitudinal pe axul autostrăzii. Sondajele arheologice au pus în evidenţă existenţa a patru situri arheologice la km 26+990 - 27+150 (situl arheologic Glod - Sebeş - habitat din epoca bronzului) şi km 29+850 - 30+090 (a fost identificată o necropolă de incineraţie, cu resturile cinerare depuse în urnă, datată preliminar în epoca bronzului, aparţinând cel mai probabil culturii Wittenberg). În faza de evaluare a potenţialului arheologic, pentru a afecta cât mai puţin din situl arheologic prin mijloace intruzive, au fost evidenţiate 7 morminte de incineraţie în urnă; materialul arheologic descoperit se datează în epoca bronzului, descoperirile de provenienţă romană, dar şi cele din perioada neoliticului fiind, în acest moment, sporadice şi nesigure).