Cercetările arheologice întreprinse anul acesta în sectorul de la N de Basilica A s-au desfăşurat pe două direcţii: pe de o parte au fost avute în verdere monumentele şi nivelele romane târzii, aflate în legătură directă cu Basilica A, iar pe de altă parte, au fost continuate cercetările asupra nivelelor şi monumentelor anterioare basilicii. În anexa basilicii de pe latura de N, a cărei cercetare a început a...nul trecut, a fost identificat nivelul de călcare (reprezentat de un nivel de lut galben maroniu foarte bine bătut, compact, curat), sub care se găsea un strat consistent de lut galben care reprezintă nivelarea zonei, probabil înainte de construirea basilicii. În acest strat au fost identificate două amforete întregi şi o amforă întregibilă, spartă pe loc. Zidul care închide anexa pe latura estică este acoperit aproape în întregime de martorul care desparte S26 şi S25P. Pentru stabilirea stratigrafiei zonei acest martor va fi deocamdată păstrat. Pentru a găsi eventuale alte construcţii anexă ale basilicii, la N de S 28 a fost trasată o secţiune nouă, S 38, cu dimensiunile de 5 x 3 m. Cercetarea a coborât până la adâncimea de -1,20 m dar nu au fost descoperite construcţii noi. Săpătura s-a oprit aici pe un nivel de lut galben, extrem de tare, în care se poate surprinde începutul unei gropi menajere. Conform unei cercetări geo-magnetice realizate în 2009 este posibil ca în această zonă să se afle un spaţiu liber de construcţii, foarte posibil o curte, unde se puteau aduna credincioşii în timpul celebrării unor sărbători importante. La N de atrium am continuat cercetarea în secţiunile mai vechi, numite convenţional 32, 37, 29 şi suprafaţa 34-36. În S 37 am reluat cercetarea în interiorul unui edificiu identificat anterior, în care s-a putut surprinde nivelul de călcare şi posibil resturile unei vetre în colţul de SV al edificiului. De asemenea, s-a putut foarte clar pune în evidenţă intrarea dinspre cardo în acest edificiu, aflată pe zidul vestic, în colţul de NV a secţiunii. La S de acest edifciu am cercetat o stradelă care iniţial comunica cu strada cardo, dar care a fost la un moment dat închisă, în epoca romano-tâzie. În suprafaţa 34-36 era cunoscută din săpături mai vechi o construcţie circulară – aşa numitele depozite de cereale. Cercetarea de anul acesta a scos în evidenţă faptul că ea nu are fundaţie, este construită direct pe nivelarea cu lut galben, anterior menţionată, iar la construirea anexei atrium-ului aceasta era încă vizibilă (funcţională?) deoarece zidul este astfel construit încât încastrează o parte din zidul depozitului circular de cereale. În aceeaşi suprafaţă a mai fost identificat un rest de zid, anterior basilicii, aflat imediat la E de construcţia circulară. Zidul împreună cu construcţia circulară şi cu alte elemente descoperite în sondajul SS 36 reprezintă părţi componente ale ţesutului urban anterior ridicării basilicii A. Unele fragmente ceramice descoperite aici se datează în secolul al IV-lea. Două noi secţiuni au fost trasate la N de S 16 şi S 17, cu dimensiunile de 2 x 5 m şi lăsându-se un martor de 1 m. Aceste două noi secţiuni sunt necesare pentru identificarea unor edificii ale căror porniri spre N au putut fi observate în campaniile precedente, ele făcând parte din structurile anexe ale basilicii concentrate pe colţul de NE al acesteia. În timpul acestei campanii în cele două secţiuni a fost demontat stratul vegetal şi cel de dărâmătură. Stratigrafia zonei cercetate se prezintă de sus în jos astfel: strat vegetal, dărâmătură, ultimul nivel de locuire al cetăţii (pamânt galben – cenuşiu, ceramică fragmentară, urme de arsură, puţină), lut galben bine batătorit - nivelare. Materialul arheologic rezultat în urma cercetării este reprezentat de ceramică, oase animale, în cantitate mai redusă fragmente de sticlă şi obiecte de metal şi monede. Cu excepţia acestora din urmă, aduse la IAB, tot materialul este depozitat la Muzeul din Adamclisi, unde a început sa fie prelucrat.