.
Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Adamclisi
Comuna:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector A, Străzile ABV IV, AV 2’ şi AV 3
Toponim:
Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Barnea Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Căpiţă Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Drăghici Filica Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti
Ionescu Mihai Severus Baza 90 Transport Aerian Otopeni
Ionescu Nicolae Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

În campania arheologică din 2012 ne-am propus definitivarea cercetărilor efectuate în zona edificiului A 9, dezvelirea parţială a străzii AV 3 (al cărei traiect era previzibil încă de anul trecut în secţiunea S 11), precum şi continuarea degajării străzii ABV IV pe traseul urmat de aceasta spre vest. Au fost deschise două noi secţiuni, S 12 şi S 13, cu dimensiunile de 7 x 3 m, respectiv 11 x 3 m. Prima secţi...une este orientată est-vest, fiind paralelă cu strada ABV IV, iar a doua este orientată nord-sud, făcând spre primul punct cardinal un unghi de 90º cu prima. După decopertarea stratului vegetal, în vestul şi estul primei secţiuni au apărut două ziduri, late de 0,85 m, orientate nord-sud, ce conturează spre nord traseul străzii AV 3. Traiectul acesteia nu este conturat pe planul cu schema fluxurilor de circulaţie din secolele V - VI p.Chr. (aşa cum acesta apare trasat în monografia cetăţii, fig. 107, pag. 126). Zidul din răsăritul secţiunii este lipit de limita sa estică şi reprezintă ultimul perete rămas nedezvelit din structura edificiului A9. El închide camera A9 α spre vest, spre strada AV 3. Acesta nu se întinde pe toată lăţimea secţiunii, ci este întrerupt la 0,80 m de profilul nordic al S 12, unde face un unghi drept cu latura nordică a încăperii A9 α. Din el s-au păstrat două asize, compuse din blocuri regulate de piatră legate cu pământ. Colţul nord-vestic al încăperii A9 α este protejat de un bloc rectangular cu dimensiunile de 0,40 x 0,40 m. Zidul din vestul secţiunii apare la 1,35 m de profil şi este compus din trei asize de piatră legate cu pământ. Săpătura a pus în evidenţă limita unei intrări, amplasată la 1 m nord de profilul sudic al S 12. În această fază a cercetării a putut fi observată îngustatarea acesteia cu 0,30 m cu trei blochete de piatră (0,10 x 0,15 m), amplasate pe o asiză compusă din cărămizi. În interiorul clădirii apare un alt zid, vizibil în profilul de nord, ce sugerează existenţa unei compartimentări a edificiului nou descoperit. Deasemenea, perpendicular pe primul zid menţionat, ce aparţine unei clădiri pe care am numit-o A 11, a fost identificat un stâlp miliar cu dimensiunile de 1 x 0,45 m, nivelat pe faţa inscripţionată. Din inscripţie s-a păstrat doar ultima literă a fiecărui rând (N, E, I, D, R). Cercetarea în secţiune a continuat până la adâncimea de 0,65 m, unde au apărut lespezi de piatră reprezentând pavajul străzii de secol V p.Chr. Din acesta face parte şi o bază de coloană refolosită în acest scop. Tot în această campanie a fost deschisă o nouă secţiune, cu dimensiunile de 11 x 3 m, orientată nord-sud. Ea a urmărit dezvelirea spre vest a străzii ABV IV, precum şi a racordului cu noua stradă identificată recent. Imediat după decopertarea stratului vegetal, în nordul şi sudul secţiunii au apărul zidurile corespunzătoare edificiului A11 (spre nord) şi A10 (spre sud). În cazul primei clădiri s-au menţinut două asize din blocuri de piatră fasonate, legate cu pămînt, reprezentînd zidurile estic şi sudic ele edificiului nou identificat. Lipit de zidul estic a fost identificat un bloc de pavaj, cu dimensiunile de 0,95 x 0,40 m, ce reprezintă limita vestică a străzii AV 3. El confirmă presupunerea că întreaga stradelă era pavată în antichitate cu lespezi de piatră. În cazul celui de-al doilea edificiu situaţia se prezintă puţin diferit. Pe aproape toată lăţimea secţiunii a fost identificat un zid, lat de 0,85 m, compus din cinci blocuri rectangulare (0,30 x 0,55 m), legate cu pămînt. Acesta este întrerupt la distanţa de 0,85 m de profilul vestic al secţiunii. Săpătura, aşa cum se prezintă ea în această secţiune, confirmă faptul că întreruperea nu pune în evidenţă limita unei intrări, ci este mai degrabă vorba de o demantelate a zidului într-o anumită fază (aici a fost găsit un zar, din căramidă, cu dimensiunile de 0,07 x 0,07 m). Acesta face spre sud un unghi de 90° cu un alt zid cu care se întreţese. Deasemenea primul zid identificat este situat planimetric la distanţa de 2,20 m de profilul sudic al secţiunii S 13 şi 0,25 m de zidul nordic al edificiului A10. Cel puţin în această fază a cercetării, acesta pare un alt edificiu, avansat în stradă, zidul său estic fiind folosit ca al patrulea perete de către edificiul A 10. Deşi pare atipic faţă de planimetria străzii ABV IV, poate totuşi face parte din structura edificiului menţionat, fiind încadrat în trama stradala de trotuarul sudic al străzii ABV IV. Săpătura a continuat pînă la adîncimea de 0,65 m, oprindu-se pe ultimul nivel al străzii menţionate mai sus. Campania a continuat cu desfiinţarea martorilor dintre secţiunile S 10 şi S 12, dintre secţiunile S 12 şi S 11 şi S 13, precum şi a martorului dintre secţiunile S 11 şi S 13. Desfiinţarea integrală a primilor doi martori şi parţială a celui de-al treilea a pus clar în evidenţă traseul nord-sud al străzii AV 3, recent identificată. În secolele V - VI p.Chr. această stradelă făcea legătura dintre strada ABV IV şi strada ABV II, singurele funcţionale în această perioadă în partea nordică a cetăţii (vezi planul geomagnetic). Pe pavajul străzii, acum clar conturat, a fost identificată o monedă datând din timpul împăratului Iustinian. Continuarea desfiinţării ultimului martor a lămurit situaţia planimetrică şi stratigrafică a încăperii nou descoperite, menţionată mai sus. Aşa cum am presupus, avem de-a face cu o nouă (sau o altă) încăpere a edificiului A 10, pe care am denumit-o A10β. Tot sub acest martor, acolo unde zidul estic al încăperii A 10β face un unghi de 90° cu zidul nordic al încăperii A 10α a fost identificat un bloc masiv de piatră (Severus Ionescu, Filica Drăghici), cu dimensiunile de 1,30 x 0,75 m, reprezentând un bloc de protecţie al colţului dinspre stradă al edificiului A 10. Blocul, vizibil încă din anii trecuţi în profilul vestic al secţiunii S 11, este fragmentat în trei părţi. Continuarea cercetării a relevat faptul că avem de fapt de a face cu o stelă funerară, probabil din secolul III p.Chr, refolosită. Stela este formată din trei registre. În partea superioară, se păstrează frontonul triunghiular încadrat de acroterele ornamentate cu floarea şi frunzele de lotus. Frontonul este despărţit în două registre inegale, în partea superioară fiind decorat cu un ciorchine iar în partea inferioară cu un disc în relief neonamentat, încadrat între două rozete. Al doilea registru este decorat cu coroana din frunze încadrată simetric de patru rozete şi taenia legată în partea inferioară. În interiorul coroanei se află o rozetă cu 4 petale. Marginile laterale ale registrelor sunt decorate cu vrejuri de viţă de vie. Al treilea registru conţine inscripţia din care se mai păstrează parţial trei rânduri. Scrisul este îngrijit cu haste drepte. D(is) M(anibus) M. ANT. TR [...] REI[...]I[...]IV[...] Degajarea completă şi curăţarea străzii AV 3 a permis observarea unei alte baze de coloană, similară cu cea menţionată la începutul raportului, ambele fiind orientate nord-sud şi având trasate pe partea superioară două axe (NS-EV) pentru orientarea fusului. Aceeaşi parte a fost preluată şi folosită ca pavaj de către strada de secol V - VI p.Chr. Plecând de la situaţia nou identificată, a fost trasat un sondaj (cu dimensiunile de 3,5 x 2,5 m), denumit S 12’ (deoarece este amplasat în fosta secţiune S 12), pentru lămurirea stratigrafiei străzii AV 3. Dalajul străzii de secol V - VI p.Chr. este instalat pe un nivel dur, lat de 0,25 m, compus din piatră măruntă şi mortar. Este de fapt nivelul N 4, identificat pe întreaga suprafaţă a străzii ABV IV, ceea ce ar permite afirmaţia că şi aceasta a fost cândva dalată. Sub nivelul N 4 se află un strat de pământ gălbui, tasat, ce continuă până la baza soclului pe care stau bazele de coloană. Sunt baze de coloană cu profilatură simplă, cu diametrul de 0,43 m, amplasate pe un soclu cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 m. Resecţionarea sondajului, spre nord, a permis observaţia că acestea au fost instalate pe o substrucţie din piatră neregulată legată cu pământ, amplasată într-un strat de pământ gălbui-brun. Sondajul a permis şi observaţia că zidul vestic al edificiului A9 (şi probabil întregul edificiu) are două faze de funcţionare. Concluzia care poate fi trasă din sondaj este că cele două baze de coloană cu soclul aferent (identice cu cele de pe via principalis) reprezintă porticul unui edificiu spre strada AV 3. Cercetări viitoare vor lămuri probabil situaţia menţionată mai sus. [Mihai Severus Ionescu]

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO