Datele geofizice privind zona investigată (zonă anomală din punct de vedere geofizic) Cercetările geofizice de teren în cetatea Tropaeum Traiani au început în anul 2000 (v. Scurtu, Barnea, 2005) şi au continuat până în anul 2006, cu fonduri de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan în primul an şi apoi cu fonduri obţinute de la Ministerul Cercetării în cadrul a două proiecte de cercetare conduse de subse...mnatul. În cadrul acestor lucrări a fost acoperită cu măsurători magnetometrice de mare detaliu (într-o reţea de 1 m x 0,5 m) întreaga suprafaţă accesibilă a cetăţii – sectoarele A, B, C şi D (au fost excluse zonele deja săpate, zonele acoperite cu vegetaţie deasă cu spini şi unele zone de la periferie care nu au putut fi incluse într-o reţea de măsură rectangulară). O parte din sectorul A a fost investigat şi cu ajutorul electrometriei, utilizată de asemenea într-o reţea de mare detaliu. Rezultatele geofizice au fost puse operativ la dispoziţia cercetării arheologice (Prof. Alexandru Barnea, responsabilul ştiinţific al sitului), pe măsură ce ele erau obţinute în teren şi prelucrate matematic. În vederea confirmării arheologice a veridicităţii hărţilor geofizice obţinute de noi, am amplasat iniţial în teren, în anul 2003, două secţiuni de verificare, care trebuiau să intersecteze o stradă importantă care se reflecta în harta magnetometrică printr-o zonă anomală magnetometrică ce traversează practic întregul platou pe direcţia E-V (paralel cu via principalis), coborând spre poarta de Vest în extremitatea sa vestică. Săpăturile arheologice efectuate pe această zonă anomală în sectorul A (Severus Ionescu) şi în sectorul B (Emilian Gămureac) au confirmat cu mare exactitate harta magnetometrică şi au fost continuate în anii următori (rezultatele lor sunt consemnate în CCA din anii anteriori, până în prezent). După încheierea cercetării geofizice de teren, am continuat analizarea fizico-matematică a datelor geofizice obţinute şi am amplasat în teren alte câteva secţiuni arheologice de sondaj, ale căror rezultate sunt prezentate în ediţiile anuale ale Cronicii cercetărilor arheologice. Aceste secţiuni de control, amplasate numai în partea nord-vestică a sectorului B, au confirmat, printre altele, existenţa unei alte străzi importante, cu lăţimea de circa 5 m, orientată de asemenea V – E, care traversează zona respectivă între cardo şi limita vestică a cetăţii. Pentru a fixa în teren poziţia acestei străzi importante, am amplasat în anul 2010 o secţiune de sondaj transversală pe anomalia respectivă, numită SG8 (acronimul “SG” având semnificaţia de “secţiune de sondaj pe baza datelor geofizice”), cu lungimea de 12 m, care a intersectat cu exactitate, în poziţiile preconizate, zidurile care mărginesc strada (v. Cronica cercetărilor arheologice privind cercetările din anul 2010). În acelaşi scop, pentru a stabili în teren poziţia străzii într-un alt punct, am amplasat anul acesta o secţiune de confirmare (SG9) situată la circa 60 m mai la vest, care traversează însă (imediat la nord de stradă) şi o zonă anomală ce indică prezenţa unei construcţii de forma unui trapez dreptunghic cu B= 20 m, b = 15 m şi h = 20 m, al cărei interior este compartimentat (planşa 1). Latura oblică (estică) a trapezului are orientarea N230V, această orientare fiind practic singura, pentru câteva ziduri de la nord de via principalis, diferită de orientările standard N-S sau V-E ale zidurilor construcţiilor din această zonă, ea putând avea deci o anumită semnificaţie. Imediat la NV de această clădire se află o construcţie de dimensiuni mai mici (cca 12 m N-S, cca 7 m V-E), care pare să fie o anexă a clădirii principale. Lungimea secţiunii a fost de 32 m, pentru a traversa atât strada cât şi clădirea menţionată mai sus, continuând deci spre nord în afara clădirii încă circa 5 m pentru a explora şi această zonă; lăţimea secţiunii a fost de 2 m. Supravegherea arheologică a lucrării şi cartarea secţiunii au fost realizate de dl arheolog Robert Constantin de la MA Mangalia, căruia îi mulţumim şi pe această cale. Descrierea rezultatelor arheologice şi ilustraţia corespunzătoare îi aparţin şi sunt prezentate în partea a doua a materialului. După cum reiese din planul de situaţie, secţiunea a intersectat cele 3 ziduri principale, care delimitează strada şi construcţia vizată, în carourile 1, 3 şi 14, confirmând prezenţa străzii (cu lăţimea de 4,2 m) în partea de sud a secţiunii şi, în continuare spre nord, a clădirii (cu lungimea de 20,8 m). Secţiunea a mai intersectat alte două ziduri, în carourile 5 şi 10, precum şi alte câteva construcţii interioare. Prezenţa acestora şi a numeroaselor aglomerări de blocuri de piatră căzute din zidurile fostei clădiri şi scoase în timpul săpării secţiunii explică detaliile din harta magnetometrică (planşa 1). O observaţie privind litologia: materialul care a colmatat interiorul clădirii este practic în întregime prăfos, de culoare maroniu-roşcat şi cu un grad de coeziune foarte scăzut, în timp ce pe stradă materialul săpat este de culoare gri şi are o consistenţă mult mai mare. În zona străzii au fost dezgropate 6 vertebre cervicale şi o parte dintr-o mandibulă inferioară aparţinând unei cabaline; gruparea lor pe o suprafaţă foarte mică poate indica faptul că în zonă s-ar afla întreg scheletul animalului, poate sălbăticit şi decedat în zona respectivă după părăsirea cetăţii de către majoritatea locuitorilor (se poate face o corelaţie şi cu un fragment de maxilar de carnivor, incluzând un canin care depăşeşte cu 20 mm nivelul osului maxilarului, găsit în aceeaşi săpătură). Toate cheltuielile necesitate de această verificare arheologică a rezultatelor geofizice obţinute de noi în această zonă (cu excepţia asistenţei arheologice) au fost suportate de subsemnatul, prezent în permanenţă şi la săparea secţiunii, în vederea asigurării asistenţei geofizice a lucrării. [Florin Scurtu] Rezultatele cercetării arheologice Conform reperelor stabilite de dl. ing. Scurtu şi a planului de încadrare realizat a fost trasată o secţiune SG-9 ,cu dimesiunile de 32 x 2 m orientată N-S. Terenul prezintă o uşoara pantă descendentă spre nord-vest descrierea rezultatelor identificate în SG-9 realizându-se cu un sistem de referinţă în extremitatea de sud a secţiunii.trasate. (Faţă de SG 1-8 punctul de referinţă a suferit o translaţie de 29 m spre sud.). 1 - în stratul vegetal a fost secţionat un traseu de zid cu grosimea de cca.0,75 m. Zidul este realizat din blochete de calcar legate cu pamânt şi a fost cercetat în elevaţie pe 4 asize . 2 - cercetarea a continuat până la -0,95 m unde a fost identificat un (posibil) nivel de călcare/construcţie realizat din fragmente litice de mici dimesiuni. 3 - am surprins un traseu de zid orientat E-V bordat în partea de sud la -0,60 m de o dală de calcar (plinta zidului) – nivelul N1. Zidul realizat din blochete de calcar legate cu pamânt are o grosime de cca.0,60 m şi este parţial înterupt pe traseul secţiunii. 4 – am identificat un traseu de zid orientat E-V cu grosimea de cca. 0,60 m 5-7 – a fost cercetată o amenajare din piatră, aparent circulară, delimitate la nord la -0,65 m de dale de calcar orizontalizate (dim. 0.55 x 0.60 m) nivel care a fost marcat în secţiunea transversală cu N2. 8 – traseu de zid realizat din piatră legată cu pamânt şi păstrat pe două asize. Zidul este mărginit la est de o dală de calcar situată la -0,60 m faţă de actualul nivel de călcare. 8-9 – în stratul de dărâmătură (-0,45 -0,60 m) au fost descoperite 3 monede de bronz (sec.VI). 10 – a fost identificat un traseu de zid orientat E-V cu grosimea de cca. 0,65 m şi care s-a păstrat în elevaţie pe 4 asize. Zidul realizat din blochete de calcar legate cu pământ delimitează o compartimentare a cărei cale de acces N-S a fost identificată şi cercetată parţial în partea de est a zidului. Pragul a fost realizat din calcar şi se găseşte la -0,60 m – N3 în secţiunea stratigrafică 12-13 - fragmente chirpici descoperite la -0.60/-0.80 m 13 - au fost identificate fragmente dintr-un chiup la -0.80 m 14 - a fost identificat un traseu de zid orientat E-V cu grosimea de cca. 0.70 m şi care a fost cercetat doar pe 4 asize. Pe latura de nord pe o lungime de 0.8 m la -0.60 m a fost identificat un nivel de călcare – marcat N4 în secţiunea stratigrafică; la această cotă au fost descoperite fragmente de ţigle orizontalizate 14-15 - cercetarea arheologica s-a oprit pe un nivel de dărămătură (-0.80 m). Materialul ceramic descoperit încadrează faza constructivă secţionată de SG9 între secolele V-VI p.Chr. [Robert Constantin].