.
Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Transport
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Adamclisi
Comuna:
Adamclisi
Punct:
Cetate
Sector:
Sector Cartier romano-bizantin sud - Sector C1
Toponim:
Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Barnea Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Căpiţă Carol Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Constantin Robert Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia
Drăghici Filica Biblioteca Centrală Universitară, Bucureşti
Ionescu Mihai Severus Baza 90 Transport Aerian Otopeni
Ionescu Nicolae Alexandru Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Panaite Adriana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Scurtu Florin SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea arheologică din sectorul C1 de la Tropaeum Traiani din campania anului 2012 (desfăşurată în perioada 10 septembrie - 6 octombrie) şi-a propus continuarea cercetării ansamblului de locuire romano-bizantină târzie din zona de sud a cetăţii. În cursul acestei campanii au fost deschise două noi secţiuni Cs17 şi Cs16 A. Prima continuă activitatea noastră către capătul de nord al edificiului impozant de ti...p domus, descoperit încă din cursul campaniei din 2008, pe când cea de a doua pune în evidenţă noi complexe aflate în apropierea de cardo, vis-a-vis de domus, spre est. Secţiunea Cs 17, cu dimensiunile de 15 x 3 m, ne-a relevat noi date constructive ale edificiului amintit. Astfel au apărut alte amenajări interioare sub forma a două camere pe partea de nord. Ele sunt delimitate de un zid cu lungimea de 2.20 m. Prima camera, dreptunghiulară (1.50 x 3 m), deţinea pe latura de nord un chiup (cu diametrul maxim de 0.78 m). Totodată a fost identificat un zid între camera 1 şi camera 2, lat de 0.60 m. Ultima este limitată pe mai departe spre est de un alt zid (cu grosimea de 0.72 m şi înălţimea de 1.40 m). Spre partea sa sudică se individualizează un zid gros de 0.70 m şi lung (în secţiunea amintită) de 4.90 m. Acest rest de ansamblu interior pare a fi realizat în aceeaşi secvenţă cronologică, în tehnica opus mixtum, iar în partea superioară a zidurilor se individualizează câteva rânduri de blocuri de mai mari dimensiuni. (acest fapt ne-ar indica eventual o refacere posterioară). Zidul amintit este continuat spre partea estică a secţiunii de un altul adosat (la unul din capete), ce porneşte oblic (raportându-ne la planul casei cunoscut în acest moment), orientat nord-est. El a fost surprins pe o lungime de 7.60 m, este lat de 0.65 m şi cuprinde bucăţi mici şi medii de piatră, legate cu pământ. În acest stadiu al cercetărilor el pare a fi mult mai târziu realizat decât restul elementelor arhitecturale descoperite în secţiune. În apropierea acestuia a fost descoperit un jgheab de piatră (cu lungimea de 1.15 m, lăţimea de 0.56 m şi înălţimea de 0.28 m). Adâncimea maximă a secţiunii este cuprinsă între 1.35/1.55 m, diferenţa fiind dată de complexele amintite. Cea de a doua secţiune, Cs16A (de 15 x 3 m), nu a fost finalizată în cursul acestei campanii. Săpăturile arheologice au relevat existenţa unei noi camere (cu dimensiunea de 3.40 x 3 m) din edificiu (pe latura sa de est), apoi pe o lăţime de aproximativ 3.50 metri am identificat partea superioară de la cardo, pentru ca dincolo de aceasta să descoperim probabila intrare a unui alt edificiu ce flanca spre est strada. Intrarea pare a deţine două baze de coloane (cu laturile de 0.56 x 0.48 m), în care se pot observa, la partea superioară interioară, foarte bine individualizate, urmele rotunde – lăcaşe - ale coloanelor (cu diametrele de 0.30 x 0.25 m, respectiv 0.25 x 0.25 m). De asemenea, spre interiorul celui de al doilea posibil edificiu au mai fost descoperite resturile a două ziduri, orientate est-vest, ca şi resturile unui pavaj compus din bucăţi de piatră (pe o lungime de 2.20 m şi o lăţime de 0.77 m). Pietrele din pavaj au diferite diametre (0.30 x 0.28 m, 0.27 x 0.20 m, 0.34 x 0.24 m, 0.23 x 0.20 mm etc.). Ca material ceramic, majoritar spre absolut, menţionăm fragmente de amfore cu striuri mărunte şi uşor ondulate, specifice secolelor V-VI p.Chr. De asemenea, remarcăm un număr important materiale metalice (monede, piroane, fibule, aplice, distribuitor de curele, spatulă etc.), apoi trei opaiţe (două întregi), un cap de statuie feminină (fragmentar) datând din epocă romană.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO