Cu ocazia lărgirii DN 15, între Câmpia Turzii şi Târgu Mureş, s-au efectuat în primăvara şi vara anului 1999, periegheze, acţiuni de supraveghere, precum şi săpături de salvare pe diverse tronsoane ale şoselei, atât în Judeţul Cluj, cât şi în Judeţul Mureş, pe o lungime de cca. 30 km. Unul din punctele arheologice mai importante, cercetate cu această ocazie, a fost identificat la ieşirea din Câmpia Turzii, p...e partea dreaptă a DN 15 , vis-a-vis de Hanul Broscuţa. Au fost deschise cu această ocazie mai multe secţiuni în zona în care sondajele anterioare au semnalat un bordei medieval timpuriu şi un complex roman târziu. Bordeiul 1, dezvelit în întregime, se afla la NE. Bordeiul avea podeaua înclinată spre ESE, ceea ce înseamnă că în acea zonă se afla gârliciul. Tot în acea parte, marginea bordeiului a suferit reparaţii, situaţie întâlnită adesea în zona intrărilor.Dimensiunile bordeiului erau de 2,8 x 2,5 x 0,75 m Bordeiul 2, situat în capătul de SE al secţiunilor, era asociat cu mai multe gropi: una alungită ce părea a fi un mormânt de adult (nu s-a găsit schelet, ci doar oase de animale). Dimensiunile erau apropiate cca. 2,7 x 2,4 x 0,60 m. Semibordeiul medieval, de formă ovală, avea dimensiunile de 2 x 1,8 x 0,30 m şi se afla în perimetrul bordeiului 1. Materialul arheologic. În diferite carouri, fără a avea date statistice prea amănunţite asupra asocierii formelor şi pastei (datele statistice nefiind încheiate), constatăm prezenţa unei ceramici amestecată cu foarte mult nisip şi uneori cioburi pisate, lucrată la roată rapidă, în tehnica romană provincială târzie. În caroul I al secţiunii 2, au fost descoperite fragmente de buze cu caneluri orizontale, lăsate de spatula cu care a fost modelat vasul. Profilele vaselor sunt evoluate, dar există amestec de material roman târziu şi medieval în stratul de cultură, gros de cca. 0,35 m. Un fragment din pastă cenuşie lustruită, este decorat cu ştampila. Fragmentele au decor din dungi paralele. La pasta de uz comun formele vaselor sunt comune perioadei romane târzii dar şi epocii medievale timpurii. În carourile 3 şi 4 ale aceleaşi secţiuni, au fost descoperite fragmente de vase borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, aspră, similară celor romane provinciale, cu ardere puternică. Mai reţinem prezenţa unui fragment de chiup, de tipul celor dacice, cu decor din val întrerupt, realizat pe umărul vasului. Din caroul 3 provine un fragment de ţiglă romană. Dintre obiectele cele mai importante, este de amintit un vârf de lance din fier. Piese este de dimensiuni mari, având cca. 30 cm, ceea ce arată că era o piesă folosită la vânătoare de animale mari (urs, cerb). Ceramica medievală este lucrată cu mâna şi la roată, cu forme simple (borcane, oale), de culoare brună şi negru-brun. Decorul este din benzi de incizii fine, dispuse în val. Locuirea medievală timpurie, aparţine unei populaţii locale, cu o condiţie socială modestă iar specificul ceramicii este caracteristic pentru civilizaţia româno-slavă. Cele mai apropiate analogii sunt în descoperirile de la Moldoveneşti, dar mai ales în cele da la Dăbâca, în aşezarea din secolul VIII (în incinta a IV- a) şi la Cheile Turenilor.