Petreştii de Jos | Judeţ: Cluj | Punct: Cheile Turzii, Peştera Ungurească, Peştera Binder | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
5152
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 58927.03 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Petreștii De Jos
Localitate:
Petreștii De Jos
Punct:
Cheile Turzii, Peștera Ungurească, Peștera Binder
Localizare:
| 58927.03 |
Lista Ilustrațiilor - 14
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | responsabil | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul "Castelul Corvineştilor", Hunedoara |
| Tincu | Sorin | participant | Muzeul "Castelul Corvineştilor", Hunedoara |
| Colesniuc | Sorin Marcel | participant | Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
| Negrei | Dimitrie Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Bindea | Diana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Suciu | Cosmin Ioan | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Tudosi | Ioana Andrada | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Florea | Daniel Adrian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Dincă | Remus Constantin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Branca | Răzvan | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
În intervalul 15-25 august 2013 am efectuat săpături arheologice sistematice în situl Peştera Ungurească /Peştera Caprelor de la Cheile Turzii. Cercetările noastre s-au concentrat asupra carourilor G-H/5-6, pentru investigarea nivelurilor 2Bb2, 2Bb3, 2Bb4 ale atelierului de bijuterii, reprezentând o suprafaţă de circa 16-17 m².
Scurt istoric
Cercetările arheologice sistematice au fost reluate în Peştera Ungurească de la Cheile Turzii (jud. Cluj) în anul 2003. Cu ocazia noilor cercetări a fost descoperit un atelier de prelucrare a bijuteriilor din aur şi din alte materiale (cupru, scoici, piatră, os). Acest atelier a fost amenajat într-o construcţie specială, de tip baldachin, cu o structură de rezistenţă alcătuită din pari, şi nuiele. În interiorul atelierului a fost amenajat un cuptor cu gaură pentru foale. Periodic atelierul a suferit mai multe amenajări din cauza stricăciunilor intervenite pe timpul anotimpului rece, a activităţii animalelor sau poate şi datorită umidităţii din interior. Tot pământul excavat a fost spălat prin site cu un diametru de 1mm. Acest procedeu a permis descoperirea mai multor bijuterii din aur (mărgele, fragmente de foiţe), dar şi a unor artefacte de mici dimensiuni.
Cercetările din 2013
Cercetările din campania 2013 au avut ca scop epuizarea stratului de cultură în zona atelierului, dar acest deziderat nu a fost atins deoarece se pare că mai sunt încă 7-10 nivele, cu o grosime de circa 15-20 cm. Săpăturile noastre au atins baza nivelului 2B0, marcat de o podină groasă, bătută şi bine netezită de 7-9 cm.
În profilul de sud se observă existenţa nivelurilor inferioare (fig. 1). Fragmentele ceramice culese din profilul săpăturii Berciu-Aldea (definite ca nivelurile 3) au aceleaşi carcteristici cu cele din nivelurile 2Bb0-2Bb4 aparţinând orizontului timpuriu cu toarte pastilate1. Acest orizont a fost sincronizat cu Sălcuţa, Cernavoda I, Bodrogkeresztúr „ajunse în preajma stadiului de evoluţie Herculane II – Cheile Turzii”2, confirmat de cele patru date C14 de la Cheile Turzii (fig. 2).
Nivelurilor celor mai timpurii le aparţin unele vase decorate cu caneluri şi pictură cu roşu, de factură sălcuţeană prin tehnologie şi decor (fig. 3a-b).
Nivelul 2Bb2
Decorul ceramicii constă din caneluri, apăsări, alveole, linii lustruite (fig. 4), incizii în reţea sau benzi haşurate şi din pictură cu brun-cenuşiu (fig. 5). Sunt frecvente şi decorurile formate din ornamente pictate cu alb sau cruţate din triunghiuri lungi dispuse în forma „dinţilor de lup”, ornamente din impresiuni în tehnica
„furchenstich”, încrustate cu materie albă. Apare o mare varietate de toarte pastilate realizate pe ceramică fină, semifină, uzuală, dispuse vertical sau orizontal (fig. 6-7). Mai deosebit este un fragment de castron având pe marginea toartei decor cu şnurul (fig. 6b/3).
Nivelul 2Bb3
În acest nivel peste unii stâlpi de la peretele de est al baldachinului era pusă cu faţa în jos o piatră (fig. 8a), pentru a sprijini unul din stâlpi. Piatra putea fi folosită şi ca nicovală sau ca suport pentru baterea foiţelor de aur.
Amintim o lamă mare de tip ferestrău din silex brun-cenuşiu (fig. 8c/4). Artefactele din obsidian predomină faţă de cele din alte materii prime (fig. 8c/2; 19/1-7, 9-12,14-16).
Printre fragmentele ceramice se remarcă un fragment de bol cu decor pictat cu alb, cu motive în tablă de şah şi o nervură în relief pe fondul negru al vasului (fig. 9). Pictură cu roşu crud şi materie albă este semnalată la Băile Herculane II-III3. Pictură cu alb s-a găsit şi la Pecica – Forgaci II, în cultura Bodrogkeresztúr4.
Motivul din triunghiuri (fig. 10a/3), prezent şi în nivelul anterior, este frecvent la Cheile Turzii, fiind asociat cu o toartă pastilată (fig. 12). Mai deosebită este o proeminenţă, un buton pe care prin scurte incizii tăiate în stratul de slip s-a obţinut o figură umană foarte stilizată (fig. 11). Ornamentele incizate apar doar pe ceramica semifină (fig. 13a). Pe un fragment din ceramică grosieră sub buză, peste alveole sunt urme de pictură cu negru (fig. 13b/2).
Dimensiunile foarte mici ale unor piese de podoabă (os, scoică, mărgeluşe din cochilii de melci, fig. 14a-d), subliniază specializarea meşterilor care lucrau în atelier.
Nivelul 2Bb4
Acesta este ultimul nivel din etapa veche a orizontului cu toarte pastilate (fig. 15). În nivelul următor au loc modificări în arhitectura atelierului, motiv pentru care considerăm că se trece la o etapă mijlocie a orizontului cu toarte pastilate.
În acest nivel au fost descoperite trei tăieturi din foiţe de aur (fig. 16a-b), ca şi o piesă de aur în formă de frunză (fig. 17), ce sugerează un corp scheletic cu două aripi5. Ea ar fi putut fi aplicată pe îmbrăcăminte sau pe un suport din alt material, în acest caz reprezentând un însemn. Ca tehnică de lucru ne aminteşte descoperirile de la Moigrad, între care este şi o pasăre cu aripile desfăcute în aceeaşi manieră6.
Ceramica pictată din acest nivel (fig. 18a) păstrează aceeaşi tehnologie. Pictura este realizată cu alb, constând din motive formate din benzi; peste o toartă pastilată sunt puncte albe. Pe un gât de amforetă apare un decor pictat din tringhiuri care formează în negativ o linie neagră lustruită (fig. 18b). Sunt şi fragmente decorate cu incizii adânci, în benzi sau reţea, linii lustruite sau puncte (pe ceramică semifină),(fig.18c). Toartele pastilate apar pe toate categoriile ceramice.
Uneltele descoperite sunt legate mai mult de prelucrarea podoabelor (la rotunjire, scobire etc., fig. 19). La mai toate piesele de obsidian se observă urme de folosire pe muchiile tăioase, probabil de la tăierea piesele fine de aur, scoică sau os.
Atribuirea culturală
Atelierul aparţine etapei timpurii a orizontului cu toarte pastilate, Sălcuţa IV – Băile Herculane II-III – Cheile Turzii. În câteva studii anterioare am folosit pentru definirea orizontului neolitic termeni diferiţi (Cluj-Cheile Turzii ş.a., mai apoi cultura Zau); deoarece prelucrarea noilor materiale descoperite pentru bazele de date este în curs de desfăşurare, considerăm necesar a aştepta finalizarea lor pentru precizări suplimentare.
Constatăm prezenţa unor materiale de tip Bodrogkeresztúr II (forme, decor, unele fragmente pictate), iar evoluţia continuă spre etapa Bodrogkeresztúr III, dar ne vom putea pronunţa mai exact asupra aspectelor legate de această problemă după un studiu analitic viitor asupra ceramicii (cu serieri şi clasifiări).
Orizontul timpuriu poate fi sincronizat cu începuturile orizontului cu toarte pastilate, respectiv Sălcuţa IV – Băile Herculane – Cheile Turzii. Diferenţa între nivele nu este întotdeauna sigură deoarece au avut loc scurgeri sau aruncări voite de materiale mai vechi (Zau şi Petreşti) la refacerea podelei sau vetrelor. Cu toate depunerile stratigrafice care par la o primă vedere corecte, putem preciza natura şi încadrarea orizonturilor doar prin prezenţa materialelor cele mai târzii.
Obiectivele cercetărilor viitoare: Deşi în 2013 am avut autorizaţie pentru investigarea cu detectorul a zonei adiacente atelierului (unde a fost aruncat pământul din campaniile anterioare anului 2003), independent de voinţa noastră acest lucru nu a fost posibil, rămând un deziderat pentru campaniile viitoare. Pentru campaniile următoare rămân a fi cercetate vecinătătea de nord a complexului, ca şi latura sa de sud.
Note:
[1]. (Endnotes)
1 Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh. 2013, fragment decorat cu şnurul, fig. 23b.3.
2 Sălceanu I. 2008, p. 10, apud Roman, Dodd Opriţescu 1989, p. 26, 37.
3 Sălceanu I. 2008, p. 125.
4 Luca S. A. 1990.
5 Piesele au fost predate la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
6 Makkay J. 1989, fig. 14.1; 15.
1 Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh. 2013, fragment decorat cu şnurul, fig. 23b.3.
2 Sălceanu I. 2008, p. 10, apud Roman, Dodd Opriţescu 1989, p. 26, 37.
3 Sălceanu I. 2008, p. 125.
4 Luca S. A. 1990.
5 Piesele au fost predate la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
6 Makkay J. 1989, fig. 14.1; 15.
Bibliografie: