Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2013
Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Locuire militară; Castru;
Cod RAN:
| 55268.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
or. Turda
Localitate:
Turda
Punct:
Dealul Cetăţii
Toponim:
Potaisa
Localizare:
| 55268.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bărbulescu | Mihai | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Blaga | George-Dragoş | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Dan | Matei | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Fodorean | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Nemeti | Sorin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Huszarik | Pavel | participant | Liceul Nădlac |
Pâslaru | Mariana | participant | Muzeul de Istorie Turda |
Nemeti | Irina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Fabian | Istvan | participant | Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş |
Raport:
Cercetarea arheologică în zona praetentura sinistra din anul 20131 a confirmat planul presupus ca urmare a intersectării unor edificii în zonă prin secţiunea diagonală din anul 2012. Au fost trasate iniţial două suprafeţe (S01/2013, 15 x 3 m şi S02/2013, 15 x 1 m) în partea vestică, lângă via principalis. În aceste suprafeţe a fost dezvelit parţial un edificiu poziţionat în continuarea barăcilor identificate în anul 2012. Alte patru suprafeţe (S03-S06/2012, fiecare de câte 15 x 3 m) au fost praticate la sud de secţiunea diagonală S01/2012, în zona unde în anul precedent au fost identificate barăcile cu portic aliniate de-a lungul unui drum pietruit. S-a excavat o suprafaţă totală de 240 mp, cu o adâncime medie de 1 m.
S01/2013 (15 x 3 m, orientată est-vest, adâncime medie - 0,70 m.) Jumătatea nordică a secţiunii a dezvelit un spaţiu liber, situat între via principalis şi un corp de clădire cu destinaţie necunoscută. Spaţiul este utilizat într-o fază ulterioară, când se construieşte aici un zid sec, din piatră şi material tegular refolosit. Stratigrafia în această zonă este următoarea (în caroul 1):
1. humus modern (0/- 0,25 m).
2. nivel de cultură 2 (pământ de culoare cenuşiu-gălbuie, lutos) (- 0,25 / - 0,40 m).
3. nivel de călcare (o podea din calcar de Podeni sfărâmat) (- 0,40 / - 0,45 m).
4. nivel de cultură 1 (pământ de culoare cenuşiu-gălbuie, lutos) (- 0,45 / - 0,55 m).
5. steril arheologic (pământ negru tasat) (- 0,55 / - 0,70 m).
În carourile 2-3, în jumătatea nordică a secţiunii, a fost identificată o groapă de formă circulară, cu o adâncime redusă (cca. 10-15 cm). Groapa (G 1), intersectată de profilul nordic între metrii 0,95-2, are diametrul de cca. 1 m şi este acoperită de un strat subţire de arsură (la – 0,60 m, de la nivelul actual de călcare).
În carourile 1-7, în jumătatea sudică a secţiunii, a fost identificat un zid sec, orientat est-vest, construit din piatră de carieră, cărămizi şi ţigle romane refolosite, toate prinse doar cu pământ. Partea superioară a zidului apare deja sub humus-ul modern, de la – 0,20 m şi este aşezat pe nivelul de dărâmătură roman, peste ţigle şi fragmente ceramice romane. Zidul are o singură asiză păstrată. Se păstrează în secţiune pe o lăţime de cca. 0,45 – 0,55 m (fiind parţial acoperit de martorul dintre secţiunile S01 şi S02) şi a fost dezvelit pe o lungime de 6,10 m (de la capătul vestic al secţiunii, până la intersecţia cu un zid orientat nord-sus).
În carourile 7-8 apare urma unui zid scos (fiind excavată inclusiv fundaţia), orientat nord-sud. Urma gropii zidului în profilul nordic are o lăţime de 0,85 / 0,90 m. În plan urma zidului s-a observat destul de dificil, dat fiind faptul că nu se mai păstrează decât puţin pietriş, mortar şi fragmente tegulare de pe ultimul nivel al fundaţiei (de la adâncimea de – 0,55 m).
Urma de scoatere a acestui zid se observă şi în secţiunea S02, unde are aceeaşi lăţime de cca. 0,80 / 0,90 m.
În jumătatea estică a secţiunii, nivelele de cultură romană din edificiu, sunt străpunse de o groapă modernă de formă neregulată (G 2). Extremitatea sudică a gropii a fost identificată şi în secţiunea S02. La nivelarea suprafeţelor la adâncimea de – 0,85 / - 0,90 m s-a observat că, de fapt, este vorba de două gropi moderne de formă rotundă care se intersectează. Adâncimea maximă a acestor gropi este de – 1,20 m, de la nivelul de călcare modern.
S02/ 2013. (15 x 1 m, orientată est-vest). Situaţia este similară cu cea din suprafaţa S01. A fost identificat zidul scos orientat nord- sud şi o margine a gropii G2.
În zona edificiilor IV şi V din S01/2012 (metri 143-149) a fost deschisă suprafaţa S03/2013 (15 x 3 m, orientată est-vest). Suprafaţa a dezvelit (în jumătatea nordică) o baracă (patru contubernia) şi porticul acesteia (înspre sud).
Zidul sudic al barăcii se păstrează pe aproape întreaga lungime a secţiunii (a fost excavat doar în capătul vestic pe o lungime de 1,60 m). Este construit din piatră de carieră de dimensiuni medii, prinsă cu mortar. Zidul s-a păstrat în unele locuri pe o înălţime de cca. 50 cm, având două sau chiar trei asize de piatră. Lăţimea zidului este de variabilă, de cca. 50-60 cm. Au fost decopertate părţi din patru contubernia. Lăţimea unui contubernium este de 5,30 m (măsurată în interiorul încăperilor 2 şi 3). Din zidul barăcii nu este păstrată doar fundaţia, ci şi o parte din elevaţie. Pentru trei din cele patru contubernia se poate stabili locul intrării în încăpere, respectiv înălţimea pragului: în fiecare dintre cazuri, în apropierea zidurilor care împart camerele, înălţimea zidului păstrat coboară de la – 0,35 la – 0,65 m, formându-se trei praguri cu lungimea de 1,10 m. Aceste praguri trebuie interpretate drept deschideri pentru intrările în contubernia. În profilul nordic, care taie spaţiul interior al camerelor, nu se poate observa urma vreunei podele din lut, mortar sau pietriş. Ţiglele acoperişului s-au prăbuşit direct pe nivelul de călcare din camere.
S04 / 2013 (15 x 3 m, orientată est-vest)
În jumătatea nordică a secţiunii a fost dezvelit parţial porticul barăcii nordice. În carourile 4-5 a fost găsită o lespede de calcar cu dimensiunile de 0,65 x 0,45 x 0,10 m care a fost utilizată ca substrucţie a coloanei. Partea superioară a lespezii este vizibilă deja la – 0,40 m. O altă lespede de calcar, cu dimensiunile de 0,50 x 0,50 x 0,10 m, se găseşte în caroul 8, cu partea superioară vizibilă de la adâncimea de – 0,30 m.
În jumătatea sudică a secţiunii se găseşte drumul care separa cele două barăci, drum surprins şi în cercetările din anul 2012, în S01 şi C01. Infrastructura drumului este construită din pietre de carieră. Este uşor bombat în zona centrală şi are rigole spre portice. Pe o mare suprafaţă a secţiunii drumul este deranjat de intervenţii moderne.
S05/2012 (15 x 3 m, orientată est-vest).
În partea sudică a secţiunii s-au găsit baze de coloană şi fragmente din fusul acestora.
În caroul 4, la – 0,20 m, a fost descoperită o bază de coloană. Plinta pătrată are dimensiunile de 0,44 x 0,44 x 0,08 m, iar partea cilindrică diametrul de 0,36 m. Înălţimea totală păstrată a bazei este de 0,22 m.
În caroul 8 a apărut o altă bază de coloană (la cca. 3,85 m distanţă de prima), cu dimensiunile plintei pătrate de 0,40 x 0,40 x 0,09 m şi diametrul părţii cilindrice de 0,36 m. Înălţimea totală păstrată este de 0,21 m.
În caroul 12, cu partea superioară vizibilă deja la – 0,30 m, s-a găsit o bază de coloană întreagă cu dimensiunile plintei pătrate de 0,46 x 0,46 x 0,08 m şi diametrul părţii cilindrice de 0,39 m. Distanţa între coloana a doua şi a treia este de cca. 3,70 m.
Dimensiunile diferite ale coloanelor şi stilul lor diferit indică faptul că au fost concepute iniţial fiecare pentru alte portice şi că sunt reutilizate pentru construcţia porticului acestor centuriae. Deşi nu se păstrează in situ, ele sunt doar puţin deplasate, aşa cum indică distanţele surprinse în porticul cercetat în anul 2012 şi intercolumnium-ul de 3,40 m (stabilit cu ajutorului fusului de coloană păstrat pe toată lungime descoperit în anul 2012).
În partea nordică au fost descoperite urmele drumului dintre barăci, distrus masiv de intervenţii moderne.
În carourile 2-3 şi 13-14 se găsesc amenajări din piatră de carieră de formă aproximativ pătrată, cu partea superioară la – 0,40 m. Pe aceste structuri de piatră stăteau plintele pătrate ale bazelor de coloană.
În carourile 14 şi 15 au apărut fragmente de fus de coloană. Într-un caz este vorba de o jumătate dintr-o coloană (cu lungime de 0,90 m).
S06/2013 (15 x 3 m, orientată est – vest)
În suprafaţa S06 s-a surprins interiorul porticului barăcii sudice şi o parte a camerelor acesteia. La fel ca şi în S03/2013 au fost identificat zidul nordic de la intrarea în baracă, trei ziduri despărţitoare şi intrările în trei contubernia. Pragurile de la intrările în camere se adâncesc cu cca. 25-30 cm faţă de nivelul păstrat al zidurilor, iar lungimea pragurilor variază de la 1 m la 1,20 m. În carourile 14-15, lipită de zidul barăcii, a fost identificată o amenajare de formă rectangulară cu o singură asiză de piatră. Stratigrafia este similară cu cea din S03, cu o foarte mare cantitate de material tegular (ţigle) prăbuşit în portic şi în interiorul camerelor.
Materialul arheologic descoperit prin cercetarea din anul 2013 este relativ puţin, comparativ cu descoperirile făcute în alte barăci. Ceramica, opaiţe, fibule, piese de echipament militar, alte artefacte din bronz şi fier, monede, oasele de animale, toate aceste materiale descoperite şi asocierea lor indică faptul că ne aflăm într-un spaţiu locuit în interiorul castrului. Cantitatea mai redusă de descoperiri şi reutilizările de material arhitectonic sugerează faptul că ne află în interiorul unui complex de barăci târzii şi de scurtă durată.
Noile informaţii obţinute prin cercetarea din anul 2013 au permis completarea planului complexului de barăci. Pornind de la aceste suprafeţe se complează planul construcţiilor interioare dintr-o mare parte a zonei praetentura sinistra [Mihai Bărbulescu]. ... Vezi mai mult Vezi mai puțin
Note:
1.
(Endnotes)
1 Cercetările arheologice au fost finanţate din fondurile Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional prin contractul de cercetare archeologica sistematică nr. 44/13.08.2013.