Cea de a treia campanie arheologică în acest sit, realizată, ca şi cele precedente, sub girul şi coordonarea Centrului de Cercetări Pre şi Protoistorice din Alba Iulia, s-a desfăşurat în perioada 10 iulie - 4 august 1997. Obiectivele principale ale cercetărilor din acest an s-au axat, în principal, în jurul determinării stratigrafiei verticale ale sitului, respectiv a surprinderii evoluţiei extinderii pe orizo...ntală a aşezărilor preistorice sesizate în campaniile anterioare. Culturile agricole au limitat aria investigaţiilor arheologice, împiedicând reluarea suprafeţei nedefinitivate în campania din anul trecut (SIV/1996). Prin urmare, au fost efectuate trei secţiuni, de diferite dimensiuni (SVII-IX/1997), la care se adaugă şi o taluzare (L1 - L2/1997) de 16 x 2 x 2,3 m. Secţiunile au fost trasate, respectându-se racordarea lor la ridicarea topografică şi la sistemul de bornare a sitului, pe bază de caroiaj (10 x 10 m). SVII/1997 Având dimensiunile de 4 x 2 m, şi orientarea nord-sud, secţiunea SVII/1997 a fost executată în zona nord-vestică a sitului, într-o fâşie îngustă, situată pe buza terasei, în imediata apropiere a şoselei care leagă Oarda de Jos de localitatea Limba. Sub un nivel gros de 0,70 m, de culoare cenuşiu închis, provenit provenit din pământul aruncat în urma lucrărilor de construcţie a şoselei, s-a conturat un strat de cultură negru - cenuşiu, de aproximativ 30 cm, cu materiale ceramice sporadice, aparţinând unei faze dezvoltate a culturii Vinèa (Vinèa B ?). În concluzie, considerăm că această zonă a sitului este una periferică, caracterizată printr-un strat de cultură subţire, sărac în materiale arheologice, semnificativă fiind doar prezenţa unor gropi menajere. SVIII/1997 Executată la aproximativ 30 m spre est de SVII şi paralelă cu aceasta, secţiunea SVIII/1997 (6 X 2 m), fiind amplasată în sectorul de sit cu simbolul ''T'', în apropierea sectorului abordat în campania anului 1995. Dacă primul nivel, de decopertare, a conţinut o cantitate destul de mare de materiale arheologice, amestecate de plug, în cel de-al doilea nivel, de săpare, (0,30 - 0,50 m) a apărut sterilul loessoid pe toată suprafaţa secţiunii. SIX/1997 Având dimensiunile de 8 x 2 m şi orientarea nord-est - sud-vest, SIX/1997 a fost executată în colţul nord estic al zonei ''T'', în apropierea buzei terasei. Primul nivel, de decopertare, cel întors de plug, s-a caracterizat printr-o bogăţie deosebită a materialelor arheologice (ceramică, obsidian, material osteologic, silex). Nivelul imediat următor, a pus în evidenţă două bordeie adâncite, aflate la micâ distanţă unul de celălalt. Nici unul dintre acestea nu a putut fi conturat clar, în ceea ce priveşte locul de pornire (practic amândouă bordeiele pornesc din nivelul arat). Dealtfel, aceasta este una din problemele majore cu care este confruntat întregul sit de la Limba, şi anume: nivelurile superioare de locuire sunt afectate, în cea mai mare parte, de lucrările agricole. Primul bordei, B1/1997, identificat în capătul nordic al secţiunii, a necesitat deschiderea a două casete adiacente (CI şi CII, 1 x 1 m fiecare), pentru surprinderea lui integrală. Având o formă relativ ovală, prelungită pe direcţia est-vest, cu accesul situat, cel mai probabil, pe latura de nord (către râul Mureş), acesta se adânceşte în steril (apărut la 1,20 m), până la 1,60 m. Materialul arheologic descoperit este reprezentat, în principal, de ceramică, material litic, cioplit şi şlefuit, materiale osteologice, fragmente de râşniţe, etc. În cadrul speciei ceramicii fine, remarcabilă este specia pictată ''de tip Lumea Nouă'', realizată cu culoare roşie sau brună şi bitum pe fond deschis (bej, crem). Acest tip de ceramică a apărut în cantităţi apreciabile, în toate nivelurile de umplere ale bordeiului, ceea ce conferă un caracter unitar şi omogen complexului. Numărul mare de unelte prelucrate din os (străpungătoare, spatule), ne face să credem că avem de a face cu un atelier de prelucrare şi confecţionare a uneltelor din os, mai ales că tot aici s-au găsit, în stare fragmentară, câteva cuţi (''ascuţitori'', ''tocile'') din gresie care prezentau o şenţuire specifică. Analiza tipologico - stilistică a materialelor ceramice pledează pentru încadrarea acestui bordei în fazele evoluate (chiar târzii) ale complexului Vinèa - Turdaş, în acele faze în care se generalizează pictura de tip ''Lumea Nouă''. Cel de-al doilea bordei, B2/1997, de o formă neregulată, nedezvelit integral, se adănceşte până la 1,80 m în sterilul loessoid. Şi acesta a furnizat un material arheologic deosebit de bogat. Atrag atenţia în mod special idolii antropomorfi vinèeni, cu faţa triunghiulare şi capul teşit. Ceramica este decorată cu benzi incizat - punctate, din cadrul căreia lipseşte pictura de ''tip Lumea Nouă''. Considerăm posibilă atribuirea lui unei faze clasice, dezvoltate a culturii Vinèa, mai timpuriu deci, decât cel anterior tratat (B1/1997), probabil Vinèa B final - C. L1 - L2/1997 Taluzarea realizată într-o ruptură a terasei din sectorul de sit notat cu simbolul ''L'' (în lungime de 16 m şi atingând o adăncime de până la 2 m), a furnizat un profil stratigrafic complet. Stratigrafia profilului realizat se prezintă: - 0 - 0,35 m - strat vegetal, negru închis, ce conţine în amestec materiale ceramice aparţinând epocii bronzului şi epocii neolitice. - 0,35 - 0,70 m - strat negru cenuşiu, conţinând materiale ceramice vinèiene şi ceramică pictată de ''tip Lumea Nouă''. - 0,70 - 1,40 m - strat cenuşiu închis, cu urme puternice de cenuşă, compact, conţinând materiale vinèiene clasice, cu decor incizat punctat şi picioare de cupă. - 1,40 - 1,80 m - strat negru lutos, cu material arheologic bogat, aparţinând fazelor timpurii Vinèa (A2), în care apar şi fragmente ceramice de factură Starèevo - Criş. Sub acest nivel se alfă sterilul arheologic. În punctul numit ''În coastă'', pe un promontoriu înalt situat la intrarea în satul Limba, a fost executată o secţiune de control stratigrafic (S1/1997), în vederea surprinderii unei eventuale roiri a locuirii neolitice (aflat la aproximativ 2 km în aminte de punctul ''Bordane'', promontoriu care părea a oferi excelente condiţii de habitat şi de observaţie). Secţiunea, cu dimensiunile de 10 x 2 m, a fost orientată pe direcţia nord-sud şi amplasată chiar pe coama botului de deal, în imediata apropiere a marginii lui. Cu excepţia unui complex (groapă) aparţinând culturii Coţofeni (Coţofeni III), în suprafaţa cercetată nu au apărut urme ale altor aşezări preistorice. Sterilul arheologic evolua de la nord spre sud de la 0,40 m până la adâncimea maximă de 1,2 m, în capătul sudic fiind surprinse fundaţiile unei construcţii moderne. Cercetările în situl de la Limba - ''Bordane'' vor continua în anii următori, urmărindu-se lămurirea definitivă a situaţiei stratigrafice din toate sectoarele sitului şi trecerea la deschiderea de suprafeţe de mari dimensiuni pentru dezvelirea integrală a unor complexe de locuire deja surprinse.