A fost trasată o nouă secţiune S15, pe un ax NV – SE, paralelă cu Ş9/2010. La -0,80 m la m8, spre latura de vest şi în berna dintre S8 şi S13, a apărut un nou mormânt M26. Scheletul este orientat pe direcţia E-V, fiind friabil şi foarte corodat de agenţii de mediu. În schimb dentiţia este păstrată foarte bine, care fiind uzată, demonstrează că scheletul aparţine unui matur de peste 35 de ani. Datorită condi...ţiilor climatice oasele braţelor şi cele de la genunchi în jos, nu s-au păstrat. Mormântul nu prezintă inventar. La m4, de la -0,75 m a apărut chirpici răzleţi de la o locuinţă L3, identificată parţial încă din 2009 în Ş8, ce se extinde spre NV până la m7. În colţul sud-estic al acesteia a apărut un complex ceramic de la un vas de provizii de dimensiuni mari. Chirpicul poartă urme de crengi şi nuiele, iar ceramica decoperită în acest sector este de calitate bună (boluri, ulcele ş.a.). Tot în incinta locuinţei s-a descoperit ş un fragment de statuetă feminină din lut ars, păstrată de la gât la bazin, cu L= 3 cm, l = 2 cm. Pe latura de est, puţin în afara locuinţei, la m6, s-au găsit două râşniţe de dimensiuni mici, de mână, confecţionate din gresie silicioasă dură, cu o albiere mediană pronunţată (-2,5-3 cm), fiind de forme aproximativ dreptunghiulare (L= 22 cm, l = 12 cm, gr. = 7,8 cm). Alături s-a găsit o nicovală aproximativ pătrată din gresie dură cu grosimea de 5 cm, L = 18 cm, l = 17 cm, ce păstrează urme de arsură, fiind folosită probabil şi ca suport la o vatră de foc. De la m9 la m16 s-a identificat locuinţa cucuteniană L6 descoperită încă din 2007 în Ş6, care se extindea în Ş7 şi Ş8, spre est. În colţul NE al locuinţei au fost descoperite câteva nicovale din gresie silicioasă, unele cu urme de ardere şi un fragment de râşniţă păstrat în formă triunghiulară cu o albiere uşoară de circa 1 cm. La m12, pe latura de vest, a fost identificată o vatră de foc, cu postament din pietre, unele înroşite, iar altele au fost refolosite dintr-o râşniţă iniţială, prezentând urme de fasonare şi albiere caracteristice. Vatra prezintă urme de feţuieli succesive şi un strat gros de cenuşă. În perimetru s-au găsit câteva fragmente ceramice vitrifiate. De la m17 se conturează o altă densitate de chirpici, punându-se astfel în evidenţă o altă locuinţă L12 cucuteniană ce se extinde până dincolo de m20 spre nord şi est. Prezintă chirpici masivi cărămiziu de la pereţii de elevaţie, iar printre aceştia au apărut şi fragmente ceramice de la un vas de tip amforă, fragmente cu gât prelung de peste 20 cm, cu buza dreaptă răsfrântă abrupt. Sub locuinţa L12 s-a conturat o groapă de fundare G22, ce avea pe fund un strat subţire de cenuşă şi cărbuni de câţiva mm, fiind reperat la 10-20 cm de nivelul inferior al stratului de chirpici şi podeua locuinţei eneolitice. În colţul nordic, sub masa de chirpici, au apărut câteva pietre rectangulare şi pătrate, folosite probabil ca nicovale, unele înroşite, dar şi fragmente ceramice pictate cu motive în spirală, fragmente de boluri, amfore dar şi oase, care au fost aruncate într-o altă groapă cucuteniană, dar menajeră, ce se prelungeşte spre nord şi est din secţiune, după locuinţa L12. În colţul sud-estic al locuinţei L12, la m9, -0,80 m, a fost descoperită o plăcuţă fragmentată, aproximativ rotundă, confecţionată dintr-un conglomerate grezos cu intruziuni marnice. Nu este exclus să fi fost folosită ca postament pentru statuette sau pentru alte întrebuinţări ritualice , avându-se în vedere fasonarea dibace a acesteaia. Se ppstrează în proporţie de ¾, fiind ruptă din vechime. Sub locuinţa L6, mai exact sub vatra de foc dezafectată şi până la -1,35 m adâncime, a fost identificată o groapă menajeră G23 cucuteniană, cu un strat gros de cenuşă ce se întinde pe circa 1 m2, cu o grosime de circa 10 cm, o râşniţă albiată de formă cvasidreptunghiulară cu L = 40 cm, l = 30 cm, gr. = 10 cm. În partea de sud-est a locuinţei L6, la , a fost intersectată o altă groapă menajeră G24 ce se adânceşte de la -0,60 m la -1,70m, între m10-m11, cu material ceramic din Epoca Bronzului, respectiv cultura Costişa. Ceramica este incizată, având ca motiv geometric triunghiul cu vârful în jos, iar în compoziţia ceramicii fragmente de scoici pisate. În groapa menajeră Costişa s-au găsit râşniţe albiate, râşniţe cu albiere de tip “uluc”, dreptunghiulare, cu L= 45 cm, l = 30 cm, gr. = 8 cm, oase de animale sălbatice şi domestic, valve de scoici de apă dulce, fragmente de chirpici. Între L6 şi L3, pe partea central-estică a secţiunii Ş15 între m8- m9, a fost identificată o nouă groapă G25 menajeră, dar de factură cucuteniană, ce se adânceşte de la -0,80 m la -1,75 m având un diametru de circa 2 m2. Inventar: oase de animale de talie mare (Boss primigenius), chirpici de culoare cărămizie, chirpici feţuiţi de la o gardină de vatră de foc, ceramică pictată cu motive în spirală. Sub locuinţa L3, între m2 şi m7 a fost identificată o groapă de fundare G26, cu un strat subţire de cenuşă şi cărbuni cu grosimea de circa 3 cm. Plastica: - Fragment de statuetă feminină din lut ars, de culoare cenuşie- galbenă, păstrată din zona umerilor până la bazin, fără mâini schiţate. Prezintă urme negre, de ardere secundară, de la un incendiu. L= 3 cm, l = 1,2 cm; - Statuetă fragmentată de culoare cărămizie, păstrată de la gât până la bazin, Braţele sunt schiţate printr-o lăţire uşoară a trun- chiului superior, ce este străpunsă de câte o gaură lateral. În zona ombilicului apare o urechiuşă vertical de 0,5 cm perfora- tă. La interior este de culoare cenuşie, ceea ce arată că a fost confecţionată dintr-o argilă lutoasă din albia minoră a pârâului Lohan, din apropiere. L= 4 cm, l = 3 cm; - Fragment de statuetă feminină din lut ars, păstrată din zona gâ- tului până la bazin. Lăţimea maximă o are în zona umerilor, unde mâinile sunt schiţate printr-o uşoară ridicare a umerilor de circa 2-3 mm. Zona bazinului este rotunjită în spate şi plată în faţă. L=2,7 cm, l = 2,5 cm; - Fragment de statuetă feminină păstrată din zona inferioară a ba- zinului până la genunchi. Pe partea dorsală se conturează o linie de demarcaţie ce desparte polar picioarele. L= 2,5 cm, l = 2 cm; Unelte şi arme din silex, os şi piatră: - Lamă din silex de Prut cu retuşe pe o latură şi urme de uzură pe cealaltă, având unele pigmentaţii albicioase; - Oase cu urme de tăiere, corn de vită cu urme de întrebuinţare descoperite la m4-m6; - Râşniţă cu urme de albiere pronunţată, până la tocire şi distruge- re, descoperită la m5; - Gratoar pe lamă din silex de Prut, calcinat în urma unui incendiu, cu partea activă retuşată oblic, dar şi lateralele retuşate vizibil. Talonul şi bulbul au fost distruse din vechime. L= 4 cm, l = 2,2 cm; - Aşchie cu urme de uzură, din silex de Prut, de culoare albicioasă, semitransparent. Păstrează bulbul şi talonul de percuţie, fiind vi- zibile şi urmele de la unda de şoc; - Aşchie din silex de Prut, calcinată, fiind de culoare albă de la incendiul suferit, fapt care a dus la pierderea apei din constituţie, Prezintă un mic accident petrogenetic lateral şi mici retuşe late- ral. L= 2,5 cm, l = 2,2 cm; - Fragment de lamă de culoare albicioasă, cu carenă, dar laturile sunt retuşate. În secţiune este triunghiulară. L= 2 cm, l = 1,5 cm; - Gratoar pe lamă din silex de Prut, cu partea activă convexă şi cu retuşe doar pe latura stângă. Păstrează un rest de talon, iar bulbul de percuţie lipseşte. L= 4,7 cm, l = 2,5 cm; În cadrul campaniei din anul 2013 a fost finalizată săparea secţiunii Ş14 începută în anul 2012, fiind descoperite doar câteva fragmente ceramice cucuteniene. Decopertarea noii secţiuni Ş15 a pus în evidenţă un mormânt halstattian M6, trei locuinţe cucuteniene L3, L6, locuinţe descoperite în anii anteriori, dar parţial, precum şi o locuinţă nouă L12 surprinsă între m16-m20, care continuă şi în afara secţiunii spre vest şi nord. De asemenea, două locuinţe aveau gropi de fundare, depistate mai ales prin stratul subţire continuu de cenuşă şi cărbuni, iar celelate trei sunt gropi menajere. Din cele 5 gropi una este de factură Costişa, din Epoca Bronzului.