.
Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Ferma 4 | Anul: 1997
Anul:
1997
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Categorie:
Domestic;
Industrial;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Constanţa
Localitate:
Ostrov
Comuna:
Ostrov
Punct:
Ferma 4
Toponim:
Durostorum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Achim Irina Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâltâc Adela Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Elefterescu Dan Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Muşeţeanu Crişan responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Simion Mihaela responsabil sector Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Ferma 4 I. Sector Cuptoare S-a continuat investigarea atelierului ceramic A1 precum şi cercetarea în S I C. În această campanie s-au descoperit două noi cuptoare, C 15, în S I C şi C17, în A1. C 15 se află la o distanţă de 3,40 m faţă de C12 (cuptor cercetat în campania din 1995) şi este amplasat pe acelaşi aliniament cu C12-C14. Din C15 a fost surprinsă o parte din peretele camerei de ardere. Lângă cuptor... se constată prezenţa unui bogat material ceramic, în mare parte rebutat, precum şi fragmente tegulare, toate compactate datorită nivelării dintr-o epocă posterioară. (sec. X-XI). Este posibil ca aceste deşeuri să provină şi de la cuptoarele cercetate anterior (C12, C13, C14). C17, păstrat în proporţie de 75 % este de tip circular, cu diametrul de 1,80 m, având pilon central de susţinere a solei cu o înălţime de 0,45 m. Latura de sud a camerei de ardere se păstrează pe o înălţime de 0,25 m fiind construită din chirpic vitrifiat. Sola se păstrează în proporţie de 50 %. Din cuptor au fost recoltate mai multe fragmente ceramice (printre care şi un vas întreg care se găsea pe suprafaţa solei) şi fragmente de material tegular. Groapa de alimentare a C17 are o formă ovală în plan, cu dimensiuni de 1,57/1,40 m şi adâncimea de 0,38 m. Din ea au fost recoltate mai multe fragmente de cărămizi, olane, ţigle şi ceramică (dintre care trei vase întregi rebutate).II. Sectorul Aşezare A fost iniţiată cercetarea sistematică a perimetrului dintre şoseaua naţională Ostrov-Constanţa şi braţul Ostrov al Dunării, în dreptul anexelor Fermei 4. În această zonă, cercetările perieghetice din anii precedenţi ca şi o serie de descoperiri întâmplătoare au pus în evidenţă existenţa foarte probabilă a unei aşezări civile în strânsă legătură cu atelierele ceramice de pe terasa Dunării. În acest scop s-a executat un sondaj constând în două secţiuni, denumite convenţional S I B şi S II C. S I B, amplasată la cca. 150 m de terasa Dunării are dimensiunile de 30 X 2 m şi este orientată N-S. Sondajul a pus în evidenţă limita de vest a unui edificiu, cu o lungime aproximativă de 12 m şi o lăţime nedeterminată în stadiul actual al cercetărilor. Acest edificiu se compartimentează, deocamdată, în două încăperi (A şi B) conturate şi o amenajare de tip termal (bazin), probabil în interiorul unei a treia încăperi (C), ale cărei laturi deocamdată nu au fost evidenţiate. Toate cele trei componente ale edificiului au o orientare identică de 6o NNV. Din încăperea A se surprinde doar colţul de N-V din a cărui zid, în elevaţie, sunt vizibile două asize, cu o înălţime de 0,40 m. Zidul este construit în tehnica opus mixtum, legat cu un mortar din nisip, pietricele şi cărămidă pisată având o lăţime de 0,60 m. A doua încăpere (B) este surprinsă pe o lungime de 2,80 m şi o lăţime cuprinsă între 0,90 - 1,10 m. Zidurile sunt construite în aceeaşi manieră ca şi în încăperea A, având lăţimea de 0,50 m. În interiorul încăperii, de pe nivelul de călcare situat la 0,75 m, a fost recoltată o mare cantitate de material arheologic constând în tuburi ceramice, cărămizi, fragmente ceramice, printre care şi un văscior întreg. La - 0,90 m sunt vizibile resturile nivelului de călcare exterior, pus în evidenţă de o lutuială compactă. În interiorul celei de-a treia încăperi (încăperea C), a fost descoperit un bazin îngrijit lucrat, cu pereţii din dale de ceramică tencuite cu un mortar hidrofug. Lungimea la exterior este de 2,40 m. Pe interior colţurile sunt rotunjite (după sistemul cisternelor romane) şi are nivelul de utilizare la - 1,00 m. La extremitatea de sud bazinul este înălţat cu aprox. 0,25 m. Conform observaţiilor preliminare bazinului îi corespunde, în exterior un pavaj (la -0,80 m) pe partea înălţată şi o cale de acces constituită din mici trepte în spirală, care urcă de la nivelul exterior de utilizare (- 1,10 m) până la pavaj. Începând cu caroul 11 situaţia se modifică. Prezenţa fundaţiei unui zid absidat, orientat E-V, sugerează existenţa unei noi încăperi (notată provizoriu D). Zidul apare la o adâncime de - 0,60 m, are o lăţime de 0,78 m şi se păstrează pe o înălţime de 0,20 m, având extremitatea de est demantelată din antichitate. Interiorul, parţial surprins, al acestei încăperi se prezintă ca o zonă de arsură ce provine de la pereţi construiţi din chirpic. Secţiunea S II C este situată în dreptul zonei centrale a aşezării de la Ferma 4, pe malul Dunării, are o lungime 18 m şi o lăţime de 3-5 m, variabilă în funcţie de terasa Dunării. Au fost surprinse două niveluri, unul aparţinând epocii romane, iar celălalt aparţinând epocii medieval timpurii (sec. X-XI). Epocii romane îi aparţine un fragment de zid perpendicular pe mal (orientat aprox. N-S), construit din piatră nefasonată şi o serie de gropi menajere. Materialul arheologic este reprezentat de cinci monede, dintre care una de la Traian, o verigă de bronz, unelte din os, fragmente de sticlă şi un bogat material ceramic. Remarcăm prezenţa în Gr. 34 a unei oale borcan lucrată cu mâna, decorată cu butoni.PUNCTUL REGIE Săpătură de salvare iniţiată în urma executării unor lucrări de construcţie în Punctul de Trecere a Frontierei Ostrov. Au fost descoperite trei morminte de inhumaţie (probabil medieval timpurii), orientate E-V, fără inventar arheologic. De asemenea, a fost cercetat parţial un bordei, de formă rectangulară, cu latura de nord de aprox. 4,00 m, bogat în material arheologic roman târziu, constând în piese din metal (cuie, scoabe, piroane, lame de cuţit toate din fier; aplice de bronz), unelte şi podoabe din os, fragmente de brăţări de sticlă, precum şi numeroase fragmente de vase de sticlă şi ceramică.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO